Burse

Notiță
7/10 (1 vot)
Domeniu: Economie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 7 în total
Cuvinte : 11434
Mărime: 46.90KB (arhivat)
Publicat de: Pavel Oros
Puncte necesare: 0

Extras din notiță

CURS1 - CELE 7 NIVELURI DE INVESTITORI

*Nivelul 0 – nu are nici un ban pt investiţii: chelt > venituri; în ac categ intră 50% din populaţie

*Nivelul 1 – cei care iau bani cu împrumut: sunt atraşi de urm slogan: „Avans mic.Rate lunare mici!”; cumpără maşini, vacanţe; plăcerea lor cea mai mare este de a face cumpărături; dacă au bani îi cheltuiesc; dacă nu au bani îi împrumută; cheltuiesc bani când sunt deprimaţi

*Nivelul 2- cei care economisesc: pun de-o parte o mică sumă de bani, în cont, la CEC, în certificate de depozit, într-un cont mutual sau în cont de pensii individual; economisesc pt consum, nu pt investiţii; îşi fac asigurări pe viaţă pt că adoră sent de siguranţă; risipesc cel mai preţios capital: timpul, din dorinţa de economie

*Nivelul 3- investitorii inteligenţi: investesc în fonduri mutuale, acţiuni, obligaţiuni, SRL-uri; formează 2/3 din calsa de mijloc; le lipsesc cunoştinţele din domeniul finanţelor

*Nivelul 3A- folosesc urm slogan:”Nu mă deranjaţi!”; lasă investiţiile în seama planificatorilor financiari care recomandă diversificarea

*Nivelul 3B- Cinicul: cunoaşte toate motivele pt care nu merge o investiţie; fol urm slogan: „M-am păcălit o dată, nu le merge cu mine a doua oară!”; pronunţă nume sonore pt a-şi acoperi sent de nesiguranţă; urmăresc bursa ca <viţelul la poarta nouă>; citesc din Wall Street Journal; vorbesc despre marile afaceri, dar nu se implică în ele niciodată; cumpără prea târziu, bazându-se pe ziare; consideră că participă la joc, dar stau pe margine ca spectatori; psihiatrii spun că circuitul este o combinaţie de teamă şi ignoranţă care provoacă aroganţa; cumpără la preţuri ridicate şi vând la preţuri mici; vin la bursă când lăcomia învinge teama; cinicul se regăseşte în lumea academică, cea religioasă, în guvern şi în mass-media

*Nivelul 3C – jucătorii de jocuri de noroc: caută secretul investiţiei (sfântul potir); caută ponturi sau scurtături; se aruncă în joc fără să ştie cine sunt jucătorii şi cine face jocul; de fiecare dată încearcă să dea marea lovitură; pierd bani în 90% din cazuri; sunt leneşi când este vb de investiţii

*Nivelul 4- investitorii pe termen lung: au un plan de investiţii pe t.l.; cer sfatul unor planificatori financiari; investesc în fonduri mutuale; folosesc asigurările ca metodă de protecţie; cunosc faptul că: banii sporesc inteligenţa foarte repede; teama şi ezitarea le trag înapoi; afacerile mici te conduc spre cele mari

*Nivelul 5- investotirii sofisticaţi: folosesc strategii mai agresive şi riscante; cumpără investiţii cu ridicata, nu cu amănuntul; sunt receptivi şi curioşi; riscă mai puţin de 20% în acţiuni speculative; cunosc faptul că eşecul face parte din succes; intră pe piaţă când alţii ies şi ştiu când să iasă de pe piaţă; au un plan de investiţii şi ţeluri precise; participă activ la administrarea propriilor interese; interesul principal este creşterea activelor şi reinvestirea profitului; personal deţin în proprietate f puţin, dar controlează totul prin intermediul corporaţiilor

*Nivelul 6 –capitaliştii: reprez 1% din populaţie; fac bani prin orchestrarea banilor, aptitudinilor şi timpului altor persoane; fac bani pt ei şi pt alţii; cunosc faptul că haosul economic creează noi oportunităţi şi din ac motiv se duc unde este război; transformă teama în freamăt; convertesc teama în cunoaştere şi avere; cunosc jocul banilor mai bine decât oricine.

Cele 10 reguli de aur ale speculaţiei

1.cumpără ieftin şi vinde scump. Orice strategie, oricât de complicată ar fi, se reduce la această axiomă.

2.stabileşte-ţi parametrii concreţi de risc. Se traduce prin suma pe care un speculator este dispus să o piardă ca nivel absolut sau relativ. Nu investi mai mulţi bani decât îţi poţi permite să pierzi.

3.determină mărimea corectă a contului de tranzacţionare. Sugerează că înainte de a intra pe piaţă, un speculator trebuie să se întrebe dacă îşi poate permite o pierdere serioasă. Bineînţeles, pe pieţele futures nu se joacă pensia sau salariul minim pe economie.

4.alege contractulpotrivit. Este o regulă care se traduce prin atenţia cu care un speculator îşi alege contractul pe care îl va tranzacţiona. El trebuie să ia în considerare mărimea contractului, garanţiile cerute de bursă, dar mai ales valabilitatea preţului la marfa de bază, care se traduce prin redimensionări mai rapăide şi mai ample ale contului de garanţii.

5.diversifică. este o regulă esenţială a mng riscului. În loc de a tranzacţiona un sg contract şi în ac fel să rişti toţi banii pe o sg piaţă, uneori este prudent de a adopta poziţii mai mici, pe mai multe pieţe, care nu au o legătură puternică între ele. (metale-cereale; rata dob-mărfuri valute-mărfuri). Totodată, a tranzacţiona prea multe contracte, poate genera şi dificultăţi în urmărirea şi prelucrarea tuturor informaţiilor ce pot afecta preţurile la contractele tranzacţionate.

6.stabileşte-ţi un plan de tranzacţionare care să cuprindă aspecte precum: care este scopul meu în fiecare tranzacţie?; urmăresc anumite nivele ale preţului la care intru pepiaţă şi altele la care ies de pe piaţă?; mă concentrez pe evoluţia unui anumit indicator (rata inflaţiei, dobânda la obligaţiunile de stat)?; urmăresc un trend pe o anumită perioadă?;ce tipuri de ordine folosesc?

7.ţine-te bine! Aminteşte-ţi că disciplina este cheia tranzacţionării cu succes pe pieţele futures. Un speculator nu trebuie să asculte orice zvon sau remarcă ce ar putea să-i submineze încrederea în planul său. Dacă el a depus o muncă serioasă de analiză a pieţei şi evoluţia preţului, nu trebuie să schimbe un întreg plan de tranzacţionare ca urmare a unor comentarii izolate făcute de alţi speculatori.

8.nu exagera cu intrările şi ieşirile de pe piaţă. Cum fiecare tranzacţie implică plata unui comision, a exagera cu nr tranzacţiilor sterile, poate determina o compromitere chiar şi unei evoluţii favorabile a preţului din cauza costurilor de tranzacţionare.

9.începe prin simulări de tranzacţii.

10.alege-ţi un bun broker.

CURS 2 - CADRU L CONCEPTUAL

Bursa de valori: este o instituţie care asigură publicului mecanisme şi proceduri adecvate pt efectuarea continuă, ordonată, transparentă şi echitabilă a tranzacţiilor cu valori mobiliare.Constituie piaţa oficială şi organizată pt negocierea valorilor mobiliare.

Valorile mobiliare: sunt acţiuni, obligaţiuni, instrumente financiare derivate sau alte tipuri de credit, încadrate în ac categ de către Comisia Naţională de Valori Mobiliare. CNVM are rolul de a coordona şi controla piaţa bursieră.

Ofertă publică: este propunerea făcută de un emitent, de către un investitor/intermediar, pt a vinde, a cumpăra, a transforma, a schimba sau a transfera prin orice mod valorile mobiliare sau drepturile aferente acestora.

Intermediar de valori mobiliare: persoana juridică, legal autorizată de CNVB să exercite intermedierea de valori mobiliare, fie în cont propriu, ca dealer, fie în contul unor terţi, ca broker.

Preview document

Burse - Pagina 1
Burse - Pagina 2
Burse - Pagina 3
Burse - Pagina 4
Burse - Pagina 5
Burse - Pagina 6
Burse - Pagina 7

Conținut arhivă zip

Te-ar putea interesa și

Acoperirea riscului de preț la bursele de comerț

C A P I T O L U L 1 IMPORTANTA BURSELOR DE MARFURI. ORGANIZAREA SI FUNCTIONAREA ACESTORA 1.1 Scurt istoric Bursele de marfuri, desi constituie...

Bursele din Europa de Est

I N T R O D U C E R E Tema acestei lucrări de licenţă se intitulează:”BURSELE DE VALORI DIN EUROPA DE EST”. Prin tema aleasa mi-am propus să...

Bursele de valori și rolul lor pe piața de capital

1. Premizele aparitiei bursei de valori. Pentru aparitia si dezvoltarea burselor de valori cu specializarea in adancime pe anumite domenii...

Organizarea, rolul și funcțiile bursei în economia contemporană

I. Scurta istorie a burselor Bursele, în general, joaca în lumea contemporana, atât pe termen lung, cât mai ales pe termen scurt, un rol cu totul...

Agenții bursieri - figuri principale în cadrul burselor de valori

INRODUCERE Actualitatea temei. Bursele de valori sunt organisme foarte sensibile la multiplele influențe pe care le declanșează evenimentele de...

Bursele de mărfuri în România

1.1 ISTORICUL BURSELOR DE MARFURI Aparitia si formarea burselor de marfuri sunt rezultatul unui proces evoluativ natural, care a început în urma...

Impactul Burselor de Mărfuri Asupra Dezvoltării Țărilor Emergente

Pornind de la limbajul comun, denumirea de bursã reprezintã o alocaţie, iar din punct de vedere etimologic aceastã denumire provine din grecescul...

Burse de Produse Agricole la Nivel Mondial și în România

Introducere Termenul de „bursă” desemnează o instituție cu putere de autoreglementare, specifică economiei de piață liberă, ca formă organizată de...

Ai nevoie de altceva?