Doctrine Economice

Imagine preview
(8/10)

Aceasta fituica rezuma Doctrine Economice.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 11 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, o poti descarca. Ai nevoie de doar 6 puncte.

Domeniu: Economie

Extras din document

INSTITUTIONALISMUL

-apare la sf sec al XX-lea în SUA, Fondatorul fiind Thorsten Veblen

-sursele de inspiratie ale lui Veblen sunt: a) achizitiile socialismului de stat,

îndeosebi conceptiile lui A. Wagner, dar de care se distanteaza prin introducerea

instinctelor ca fundament al actiunii sociale, b) realitatile economice americane.

-doctrina institutionalista elaborata de Veblen îmbina originalitatea conceptiei cu

critica sociala, inducând o posibila explicatie: capitalismul ar putea fi mai putin rau daca

economistii ar renunta la individualismul metodologic si s-ar lasa ghidati de institutiile

care puneau în miscare piata

Principalele idei ale doctrinei institutionaliste initiata de Veblen:

a) Institutiile.

-institutiile sunt judecate dupa compatibilitatea lor cu instinctele, iar dinamica

instinctelor determina dinamica institutiilor. Cele patru mari instincte calauzitoare ale

actiunii umane, care dau consistenta institutiile sunt: legaturile de rudenie, curiozitatea,

instinctul creator si instinctul pradator.

b) Clasa inactiva

c) Consumul ostentativ

-Regina consumului ostentativ este femeia.

d) Capitalismul modern

J. K. Galbraith a devenit un autor foarte popular dezvoltând o critica institutionala a

capitalismului actual si promovând conceptii despre societatea bunastarii si despre noul

stat industrial. În nota dominanta a institutionalistilor, Galbraith considera ca în conditiile

capitalismului din a doua jumatate a secolului al XX-lea noile elite a caror esenta o

reprezinta stiinta si tehnologia, înlocuiesc treptat vechile elite bazate pe avere.

A) Organizatiile

-Spre deosebire de primii institutionalisti, Galbraith crede ca marile corporatii –

"organizatiile" – si rationalitatea pe care sunt fondate acestea constituie baza sistemului

economic capitalist. "Organizatia – spune Galbraith – este un angrenaj prin care se

înlocuieste efortul unei persoane cu specializarea sau cunostintele câtorva sau mai multor

persoane.

Organizatia si organizarea se presupun reciproc: organizatia este cea care alimenteaza

economia cu produse standardizate, iar organizarea este corespondentul firesc al acestei

specializari. Specialistii, sustine Galbraith, sunt cei care gestioneaza puterea de piata atât

în relatiile cu comunitatile, cât si cu statul.

b) Puterea anonima

Transferul puterii de la actionar în mâinile conducerii operative J. K. Galbraith a

popularizat ideea capitalismului fara capitalisti. Galbraith a insistat pe rolul planificarii

gestiunii marilor firme si s-a raliat la opinia interventionistilor, sustinând conceptia dupa

care, capitalismul actual nu se autoregleaza.

c) Tehnostructura

d) Puterile compensatorii

-Galbraith sustine ca institutiile si grupurile de presiune pot limita orice fel de putere a marilor corporatii si pot influenta productia si consumul conform nevoilor tehnostructurii. Galbraith apara teoria puterilor compensatorii, putere pe ca o considera necesara pentru a proteja indivizii de organizatiile puternice.

2.Keynesism

- a aparut in contextul marii depresiuni si produnea solutii pt. depasirea recesiunii si a somajului cronic de masa

-doctrina keynesista a aparut în prima jumatate a secolului al XX-lea în alternativa

cu doctrinele care sustineau reglarea spontana a economiei sau ajustarea pietei

-doctrina keynesista sustine interventia indirecta a statului în economie, prin

mijloace considerate eficiente si acceptabile pentru asigurarea securitatii ocuparii si a

venitului.

Principalele concepte utilizate în doctrina keynesista sunt:

a) Banii si rata dobânzii

-Pentru Keynes, rata dobânzii este o marime financiara pura

b) Investitiile

În conceptia lui Keynes, volumul global al investitiilor va creste atunci când eficienta marginala a capitalului va fi mai mare decât rata dobânzii pe piata.

c) Înclinatia spre consum

d) Ocuparea deplina

explica), de variabile dependente, deduse prin intermediul relatiilor de baza.

Procedând la o oarecare sistematizare se pot identifica mai multe tipuri de variabile

independente:

Variabile macrophisologice:

- preferinta pentru lichiditate;

- anticiparea randamenrului viitor al investitiilor si eficienta marginala a

capitalului;

- înclinatia spre consum.

Variabile institutionale:

- oferta de moneda gestionata de autoritatile monetare;

- rata salariului care rezulta din traditii, din raporturi de forta si din contracte dintre

angajatori si salariati.

Totusi, nucleul dur al doctrinei keynesiste îl consituie variabilele dependente: volumul ocuparii si venitul national exprimate în unitati de salariu

e) Echilibru si dezechilibru

f) Cererea efectiva insuficienta si sub-ocuparea

-ocuparea deplina este atinsa atunci când se maximizeaza profiturile.

-unei cereri efective îi corespunde o singura oferta efectiva, care se realizeaza

pornind de la planurile de productie anticipate

-cererea de bunuri de consum creste când venitul creste, dar într-o proportie mai mica fata de cresterea venitului

-pierderile provocate de economiile tezaurizate rup armonia circuitului cheltuieli venituri-

cheltuieli

-inclinatia spre consum si suma totala a investitiilor sunt doua variabile exogene ale productiei care determina nivelul cheltuielilor si pe cel al venitului. Însa, pentru a realiza aceasta productie este necesar un nivel dat al ocuparii.

Keynes respinge statul minimal, pentru ca nu crede nici în armonia spontana indusa de piata, nici în laissez-faire.

Fisiere in arhiva (1):

  • Doctrine Economice.doc