Economia Timpului Liber

Imagine preview
(8/10)

Aceasta fituica rezuma Economia Timpului Liber.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 8 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, o poti descarca. Ai nevoie de doar 4 puncte.

Domeniu: Economie

Extras din document

ECONOMIA TIMPULUI LIBER Potentialele subiecte pt examenul oral:

1. conceptul de timp liber – expresia gandirii economice

Timpul liber este perioada de timp ramasa dupa efectuarea muncii, si este constituit din timpul constrans (timpul pentru somn, activitati personale si gospodaresti, sarcini sociale diferite) si recreerea

Potrivit acestei orientări, timpul liber ar consta în: “libertatea dată oricui de a face sau de a nu face şi în orice caz, posibilitatea de a trăi şi de a acţiona pe îndelete, adică în funcţie de ritmul său şi propriul său stil”. Într-o anumită formulare, încă de la gânditorii antici (Aristotel) apare ideea că omul are nevoie de repaus doar pentru că i-ar fi imposibil să susţină un effort continuu, acesta (repausul) nefiind un scop în sine, pentru că nu ni-l luăm decât în vederea creării posibilităţilor de reluare a activităţii

2. structura bugetului de timp – reflectie a dezvoltarii economice

Aspectul cantitativ al bugetului de timp este determinat de dimensiunea

diferitelor elemente componente, iar latura calitativă de conţinutul activităţii individului sau grupurilor sociale, privite prin prisma scopurilor şi mijloacelor, necesităţilor, aspiraţiilor şi intereselor acestora, ale condiţiilor în care se desfăşoară activitatea

umană.

Punctul de plecare în analiza mecanismului de formare în societate a timpului liber, a factorilor care îl determină, precum şi a rolului serviciilor pentru populaţie în acest proces îl constituie bugetul de timp.

Timpul liber, ca parte distinctă a bugetului de timp, relativ complementar timpului de muncă, este la rândul său condiţionat ca dimensiune de dinamica cererii totale şi de evoluţia productivităţii muncii Ponderea componentelor de timp în structura bugetului de timp s-a schimbat foarte mult de-a lungul timpului. În consecinţă, dimensiunea timpului liber s-a modificat la rândul său de la o perioadă la alta, fiind determinată de factori precum durata medie a vieţii şi productivitatea muncii şi, determinând la rândul său cererea de bunuri şi servicii şi productivitatea muncii.

3. evolutia timpului liber – expresia cresterii calitatii vietii

Chiar dacă majoritatea analiştilor previzionează pe termen mediu şi lung o

creştere a timpului liber (sau, cel puţiri a timpului în afara muncii) şi în acest caz

există şi păreri contrarii. Astfel, încă la sfârşitul deceniului VII şi începutul deceniului

VIII, J.K. Galbraith scria: “în ultimul sfert de secol durata medie a săptămânii de lucru în industrie a crescut uşor (40.6 ore în 1941 - 41 ore în 1965)

Pe măsură ce veniturile lor cresc oamenii petrec mai mult timp la locul de muncă şi solicită mai puţin timp liber. Ideea unei noi ere a timpului liber considerabil mărit este în realitate un subiect banal de conversaţie”.

4. structuri ale utilizarii timpului liber in Romania –

O mare parte din cererea generată de procesul de utilizare a timpului liber se îndreaptă spre servicii (culturale, sportive, turistice, transporturi etc.). şi, în consecinţă, creşterea timpului liber are ca efect potenţial dezvoltarea serviciilor.+ agrementul

Ritmul rapid în care au loc schimbările de natură socială, economică, tehnică şi culturală, necesită adaptări în consecinţă ale omului, iar analiza modalităţilor de folosire a timpului liber trebuie făcută în trei ipostaze şi anume:

- timp liber cotidian: la sfârşitul zilei de muncă;

- timp liber periodic: în week-end;

- timp liber sezonier: pentru concedii şi vacanţe.

În funcţie de aceste ipostaze, avem în vedere dezvoltarea unor perspective de organizare a vieţii oraşelor, a împrejurimilor acestora, a altor zone de agrement, inclusiv rezolvarea unor aspecte legate de transport.

5. oferta individuala de timp de munca: concept, factori determinanti ai ofertei

Deciziile individului referitoare la numărul de ore de muncă pe care le efectuează în decursul unei perioade determinate (un an, o lună, o săptămână sau, chiar, în decursul unei zile) pot fi încadrate în problematica mai generală a opţiunii consumatorului şi, deci, pot fi analizate în acest context.

În aceste condiţii, să notăm cu T timpul total într-o perioadă determinată (24 ore / zi, 7 zile / săptămână sau orice altă exprimare compatibilă cu unităţile de măsură utilizate), M timpul de muncă şi R timpul disponibil în afara oricărui proces generator de venituri directe imediate (timp liber, timp fiziologic de bază etc.). Relaţia de balanţă privind structura timpului total, pornind de la aceste elemente, se scrie conform ecuaţiei (2.1).

T = M + R

În consecinţă, creşterea salariului va genera, ca efect de substituire, o tendinţă de reducere a timpului disponibil în afara muncii şi o creştere corespunzătoare a ofertei individuale de timp de muncă.

6. oferta globala de timp de munca: concept, factori de influenta

Se consideră că, exceptând munca specializată, şi aceasta doar pe termen scurt, toate curbele ofertei globale urmează, ca tendinţă, un profil ascendent în funcţie de nivelul salariului. Aceasta, chiar dacă oferta individuală de timp de muncă,aşa cum s-a arătat, nu poate fi determinată (ca sens) cu certitudine. Referitor la muncă nespecializată, se consideră că, plecând de la situaţia concretă, aceea a unor rate relativ înalte ale şomajului, care afectează mai ales această categorie, oferirea unor condiţii salariale mai avantajoase este de natură să asigure atragerea, acolo unde este posibil, a unor noi lucrători pe piaţa muncii, atât pe termen scurt, cât şi pe termen lung.

7. impactul serviciilor de transport pt populatie asupra timpului liber

Cheltuielile de timp pentru transport, în general, şi, în cadrul acestora, cele pentru transportul de Ia domiciliu la locul de muncă şi invers constituie un capitol important al bugetului de timp al individului. Serviciile de transport pentru populaţie cuprind o gamă de activităţi care,

potrivit specificului, pot fi grupate astfel:

A. Transportul de persoane: transportul de călători pe calea ferată;

transportul auto de călători; transportul naval şi maritim de călători (inclusiv transportul pe apele şi lacurile interioare); transportul aerian de călători; transportul urban de persoane (tramvai, troleibuz, autobuz, autotaximetre, metrou şi alte mijloace specifice transportului urban de persoane);

transportul de persoane cu funiculare şi alte transporturi de persoane.

B. Transportul de mărfuri pentru populaţie (transportul pe calea ferată, transportul rutier, maritim şi aerian, transportul urban şi altele).

Mărimea cheltuielilor de timp pentru transport depinde mai puţin de individ şi într-o măsură mai mare de existenţa şi dezvoltarea acestui segment al infrastructurii ca şi de modul în care sunt organizate activităţile respective.

8. impactul serviciilor pt desfacerea produselor alimentare si nealimentare asupra timpului liber

Mărimea timpului necesar pentru efectuarea cumpărăturilor este influenţată de: oferta de bunuri; dezvoltarea şi amplasarea reţelei de unităţi de vânzare a produselor alimentare şi nealimentare şi pieţelor agro-alimentare; adaptarea programului de funcţionare a acestor unităţi la posibilităţile de frecventare a lor de către cumpărători; forma de vânzare adoptată (prin vânzător, autoservire, livrare la domiciliu etc.); asigurarea unor stocuri în unităţile de desfacere şi depozitele acestora, astfel încât cererea populaţiei de produse alimentare şi nealimentare să poată fi operativ satisfăcută, în volumul şi structura solicitată. Variaţia timpului afectat aprovizionării cu produse alimentare în funcţie de ocupaţia persoanelor este în strânsă legătură cu gradul de pregătire şi nivelul veniturilor. Pentru categoriile studii superioare şi funcţionari această activitate are o durată medie mai redusă decât în cazul categoriilor muncitori. Acest lucru poate fi evidenţiat prin faptul că prima categorie, având venituri mai ridicate, are o dotare mai bună a gospodăriei cu obiecte de uz casnic, deci şi posibilităţi de aprovizionare mai mari dintr-o dată.

Fisiere in arhiva (1):

  • Economia Timpului Liber.doc