Economie europeană

1 pres modelului explicativ. Abord adecvate si inadecvate ale g

exsista 3 conceptii gresite priv globaliz: 1g pp concentrarea ec nat cu scopul de a crea o ec mond coerenta. Ec concureaza intre ele se adanceste diviziunea internat a muncii, ec sunt adverse 2 g reprez act exclusive a companiilor tranzactionale 3globaliz pp excesu; pietei cap. Globaliz e incarcata cu sensuri care nu I apartin. Cea mai fregventa abordare inadecvata priv esenta globaliz tine de modelul explicativ al hegemonismului American. Modelul de constit a ordinii de a lungul istoriei a funct pe princip adversity care a generat tendinta ca o parte a lumii asa incerce sa ctrl alta parte cat mai multe. Maniera de abordare a probl e dif pt ca dif sunt insesi probl in sensul ca au alte variab constitutive. Globaliz ca formula de ordonare a lumii si a accesului la gest put ec, ecologice pol cult e perceputa in mod dir mai ales sub aspectul ei regional. Globaliz nu e un nou imperialism nu e americanizare a lumii nu e mondializare este mai mult decat efectul crest interdepend este mai mult decat prod nevoii de unificare a pietelor g nu e o construct conceputa pt a fi salvata in ultima instanta vocatia universala a proiectrului communist prabusit. G este procesul prin care oamenii de oricunde inteleg sa accepte cee ce I aseamana punand in surdina ceea ce I separa.

2. Integr europ ca varianta de globaliz: I obiecive ec: dezv armonioasa, echilibrata si durabila a activ ec; un niv ridicat de ocupare a fortei de mca; egalit intre barbati si femei; cresterea durabila si neinflationista; cresterea niv de trai si a calit vietii; coez ec si soc intre statele membre; II mijloace: A. piata comuna: uniune vamala; interzicerea restrictiilor asupra capit; deplas treptata spre libera circul a pers-leg complexa cu Schengen si conditionari. B. armoniz pol ec: pol com comuna; pol agricola com; pol com in dom concur; cercet si dezv tehnolog; mediu inconjurat; sist monet europ; uniunea ec si monet; III principii-cheie: loialit fata de comunit; nediscrimin in fctie de cetateni; subsidiarit; acquis comunitar: piata deschisa cu libera concur, P stabilite, finante publ si cond monet sanatoase. IV cadru intenation: institutii comune; Comisia Europeana:gardian al Tratatului; buget UE; Cons Europ; Banca Centr Europ.

3.comparatia model European si American de ec

M American este unidirectionat adca e orientat doar randamental. M European accepta drept componenta strategica alaturi de cea randamentala pe cea a transfer cu finalit ori coeziune sociala. M E e bivalent ec si soc si pluridirectional vizand ceea ce se afla dincolo si dincoace de piata. Tar afl in tranz postcomunist au optat pt m European. Tranz postcomun a debutat dupa o agenda transaformat inspirata de modelul American evoluand apoi spre constit specif m europ. M American de ec nu e transactional iar cel europ este. m europ are in ec monetara ingredientul pt expans ec reale. El mizeaza pe consistenta ec reale care genereaza solidarit stabilit ec nominala. Ec europeana e constit pe rel stabila dintre castig si productivit. Ea aspira munca si plaseaza prod:-siguranta loc de munca, afac durabila si prod fiabile ; lantul res energ pricepere prod servicii . e ec unde riscul e calc si minimizat. M American:credibilit e data de stabilitate atractia oferita statulutului dolarului ca moneda de rezerva, gestionarea cu succes a put: e ec pt care riscul face regula jocului, ea e o ec a banului. Ec Americana beneficiind de res nat a increderii care genereaza spontan asociativitatea se bazeaza pe intrepr mari.Ec europeana functionand intr un spatiu divers pe scale nord (asociativit medie) sud(asociativit familiara) se bazeaza pe un sist mixt de companii cu preponderenta medii si mari. M a genereaza procese de integrare in var concentrica cu specializ avand ca ter de referinta sua. M e genereaza procese de integrare in perspective multipla si la toate nivelurile cu tendinta de a functionaliza un sist decisional regional combinat cu cele nat-statale.

4 aspiratiile tratat de la maastricht. principiile fundamentale

Principii: subsidiarit, acquis-ul comunitar, cetatenia uniunii. Pilonul 1 cuprinde cetaten europeana, libera circ a bun serv pers si cap. Uniunea ec si monetara, protocolul social al CE-11, adapt instit, aplic metodelor comunitare si a deciziilore curtii de justitie. Pilonul 2 pol ext si de securit comuna pilonul 3 cooperarea in domeniul justitiei si afac interne ctrl pers la frontiera. Dispoz comune- subsidiarit acquisul comunitar si cetatenia uniunii cuprind principiile fundament de funct a uniunii. Pilonul 1 revizuieste tratatul comunitatii ec europene. Crearea cetateniei europene dr de stab in orice stat membru dr de a alege si de a fi ales in orice stat membru de rezidenta indiferent de nationalitatea dr de a adresa petitii parlam European si mediatorului European. se va infiinta banca centrala europeana. Se va adopta meneda euro si se va concepe o pol monetara comuna de catre bce. Se va extinde rolul parlam European si introduce noi proceduri a codeciziei.