Economie Mondiala

Imagine preview
(9/10)

Aceasta fituica rezuma Economie Mondiala.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 9 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, o poti descarca. Ai nevoie de doar 5 puncte.

Domeniu: Economie

Extras din document

Subiect 25 Dimensiunea miracolului japonez

Dimensiunea miracolului japonez a fost determinate de pozitia pe care coorporatiile japoneze au reusit sa o detina intr-o perioada foarte scurta de timp.

Productia de automobile si motociclete. In 1955 in Japonia se produceau 20 000 unitati, 10 ani mai tarziu se produceau 700 000 de unitati, la inceputul anilor 1970 Japonia ajunsese lider mondial cu 7 milioane de unitati, din care 4 milioane erau exportate.

In productia de motociclete in perioada anilor ’50 a insemnat dominatia companiilor europene si americane. In anii ’60 Honda devine prima marca in Statele Unite, iar Yamaha si Suzuki vor revolutiona piata prin modelele de mic litraj, cu mare priza la tinerii din intreaga lume. A doua parte a anilor ’60 aduce controlul pe care il vor detine Honda, Suzuki si Yamaha pe piata Americana, aceeasi situatie intamplandu-se si in Europe in cea de-a doua parte a anilor ’70. De atunci Japonia isi va pastra si consolida pozitia de leader mondial.

Un alt domeniu il reprezinta productia de televizoare, radiocasetofoane si telefoane. Pe aceasta piata in anii ’50 pozitia japonezilor nu era semnificativa pentru ca la inceputul anilor ’70 vor deveni leader-i mondiali.

Alt domeniu il reprezinta productia de ceasuri. Companiile japoneze ca Seiko, Citizen, Orient vor lansa pe piata ceasuri cu cristale lichide si quartz, devenind in 1970 principalul producator si exportator de ceasuri din lume.

In productia de nave si a otelurilor Japonia va ajunge la mijlocul anilor 1970 leader mondial, pozitie pastrata pana in present. In productia de chip-uri Japonia e leader mondial cu toate ca in ultima perioada am asistat la o spectaculoasa ofensiva asiatica, numai in 2001 primii 5 producatori japonezi inregistrand pierderi de 4 miliarde de $ in urma ofensivei sudcoreenilor si a taiwanezilor.

In domeniul robotilor industriali, incepand cu anii ’70 Japonia este leader mondial producand astazi 70% din totalul acestora. In industria de aparatura electrocasnica am asistat la aceeasi evolutie spectaculoasa a japonezilor. Pe piata semiconductorilor japonezii duc o lupta acerba pentru a se apropia de o cota de piata de 40% la nivel mondial.

Domeniul infromatic e cel mai feroce camp de batalie, companiile nipone ducand o lupta sustinuta pentru a detrona megaconcernul American I.B.M.

Japonica a lansat o competitie infernala pentru castigarea unor cote de piata semnificative in domeniul produselor de consum si in domeniul serviciilor.

In concluzie Japonia reprezinta tara care a pierdut cel de-al doilea razboi mondial, dar care in mod cert l-a castigat pe cel economic care a urmat.

Subiect 26 Strategia de dezvoltare a Chinei. Deschiderea economica si politica.

China isi orienteaza economia, dezvoltarea, dupa sloganul o tara, doua sisteme, reusind sa imbine ceea ce parea imposibil si anume socialismul cu capitalismul. De cresterea capacitatii de absorbtie a pietei chineze, de continuarea cresterii economice a Chinei se leaga sperantele pastrarii unui echilibru si asa destul de fragil in care se afla economia mondiala. In mod evident intr-un astfel de context se naste intrebarea cum de o tara unde pana nu demult se murea de foame a ajuns sa detina un astfel de rol, de pozitie, in arena internationala. China a plecat pe calea dezvoltarii economice acordand o atentie deosebita industrializarii tarii, sporirii productiei agricole, cresterea avutiei nationale si a ridicarii standardelor de viata ale populatiei. In strategia de dezvoltare a Chinei educatia a constituit o prioritate. Regimul politic instaurat dupa 1949 a reusit pana la sfarsitul anilor 1990 eradicarea analfabetismului. De asemenea a fost generalizat invatamantul de 9 ani in proportie de 65% si s-au facut progrese spectaculoase in domeniul universitar. China a rezolvat o problema foarte sensibila, si anume invatamantul in system bilingv astfel in cele peste 10.000 de scoli studiaza cele 60 de minoritati etnice.

Deschiderea economica initiate in 1979 s-a materializat intr-o crestere a exporturilor si a importurilor. In 1990 exporturile crescusera fata de 1950 de 72 de ori, iar importurile de 69 de ori. Aceasta dinamica i-a permis Chinei sa se plaseze la sfarsitul mileniului trecut pe locul 10 in randul exportatorilor lumii sip e locul 12 in randul importatorilor lumii, in timp ce din punct de vedere al rezervei valutare se plasa pe locul 11. Regimul politic al Chinei luand in considerare traditiile comerciale ale Chinei a plasat in prim planul politicii de deschidere economica investitiile straine, astfel la sfarsitul anilor 1990 din punct de vedere al investitiilor straine China se afla pe locul 2, dupa S.U.A.

In mod concret aceasta politica s-a materializat prin realizarea unor zone speciale care a determinat in egala masura atragerea unor capitaluri straine immense, in ocuparea unei mase semnificative ale fortei de munca. Zonele speciale au reprezentat si reprezinta principalele motoare ale dezvoltarii economiei Chinei. In mod concret aceastea reprezinta o varianta Chineza pentru traditionalele zone libere. In aceste zone speciale activitatea economica se desfasoara dupa alte reguli ale jocului fata de restul teritoriului Chinei. In mod concret aceasta a determinat o crestere medie anuala de peste 30% si de asemenea un P.I.B. de peste 300$ pe locuitor, iar companiile straine sunt scutite de pata taxelor vamale, dar si de la plata impozitelor pe profit. Una din principalele probleme cu care s-a confruntat si se confrunta China o reprezinta existenta unor decalaje majore intre zone. Cazul Shanghaiului este elocvent din acest punct de vedere. Jumatate din aceastra metropola s-a bucurat de o atentie sporita din partea guvernarii, din partea regimului politic, in consecinta aceasta zona, denumita si zona Pudong a devenit principalul centru financiar, puntea de legatura a chinei cu lumea dezvoltata. Pe de alta parte, cealalta jumatate, zona Puxi, a fost ignorata aproape in totalitate. Pe ansamblu insa la nivelul intregii tari putem vorbi despre renuntarea vechilor structuri economice si instaurarea unor noi concepte racordate la principiul de baza al functionarii economiei mondiale si anume procesul de adancire al interdependentelor. E foarte adevarat ca aceste transformari s-au realizat treptt, cu greu, in principal datorita stadiului redus de la care s-a plecat si datorita decalajelor uriase existente intre zone.

Fisiere in arhiva (1):

  • Economie Mondiala - 4.doc

Alte informatii

subiecte