Economie regională

1. Distanta economica

Reprezinta distanta dintre a si b.Ea poate fi de doua feluri:efectiva si non-efectiva. Cea efectiva se imparte in: R1.izolare:unde distanta dintre a si b este infinit, R2.influenta:a tinde spre b, R3.interactiune:a interactioneaza cu b. cea non-efectiva se imparte in: R4.identitate unde distanta dintre a si b este 0, R5.ubicuitate unde distanta dintre a si b o reprezinta multimea vida,adik nu exista.

2. Problema cadrului geographic si a diviziunii muncii

Activitatea fiecarui lucrator dintr-o organizatie trebuie pe cat este posibil sa fie limitata la exercitarea unei singure functii de baza.Acesta este continutul principiului diviziunii muncii sau a specializarii.Nerespectarea acestui principiu provoaca pierderi saunemultumiri in organizatie,dimpotriva respectarea riguloasa a acestui principiu asigura conditii deosebite de functionare a activitatiiangajatilor.Inca din secolul 18 Adams Smith a fost primul care a analizat principiul diviziuniimuncii si a precizat aportul adus incresterea eficientei productiei.De atunci specializarea sa dezvoltat continuu iar procesul de productie sa divizat in operatii tot mai simplesi mai mici ca durata

• influenţa cadrului geografic asupra diviziunii muncii; asa zisa specializare pe zone in sensul ca toate problemele legate de o zona geografica sunt analizate intr-un compartiment administrativ

Jean Bodin, care consideră lumea ca o "Republică universală"

• diviziunea muncii regionale

Montchrestien pledează pentru specializarea proviinciilor, căci astfel, se încurajează comunicaţiile şi schimburile dintre acestea

Turgot recomanda specializarea culturilor pe mai multe nivele : între cantoane, parohii şi sate.

3. Abatelui Galiani- problema controlului exportului de grane

Abatele Galiani ( Fernando Galiani ) s-a pronuntat in lucrearea sa “Dialoguri asupra comertului de grane” publicata prin 1770, in timpul lui Ludovic al IV asupra necesitatii de a inceta liberalizarea comertul de grane in Franta. Acest proiect a fost conceput opentru a reanvia economia Franceza, a micsora datoriile statului si a preveni revolutia.

La sf sec 17, in timpul celor mai negre zile de domnie ale lui Ludovic al XIV, au aparut tot mai multe discursuri privind necesitatea abandonarii politicile detaliate regulatoare a monarhiei si permiterea competitiei libere pe toate pietele. La inceptu aceasta idée a fost sustinuta de multi oameni mari ei secolului, si au fost luate masurile de liberalizare, in edictul regal din 1764. Insa mai multi economist ai secolului printer care si abatele Galiani era importiva, el a adus in lucarea sa numeroase dovezi precum ca numarul riscurilor care insotesc exportul de grane si transportarea lui pe distante mari cresc costul acestuia cu cca 1/3 din costul sau obisnuit. Printer factori acesta enumera In primul rand greutatea si volumul granelor cresc costurile de transport, descresc astefel rata profitului. In al doilea rand, dificultatea pastrarii, conditiile nu mereu buna de pastrare impun produc fie sa-l vanda cit mai repede la un pret mai mic, fie sa-l piarda. Ajungand astefel abandonata de multi comercianti, aceasta devine un monopol.

4. James Stuart- localizarea culturilor agricole din periurban

Conform teoriei lui Thunen, majoritatea marfurilor se cultiva in jurul pietelor lor de desfacere, in sec XVII definitoare era distant si costurile de transportare, acum insa importa mult si pretul rentei pentru teren. Astfel, comfirm lui James Steuart, culturile din zonele periurmabane vor fi organizate in felul urmator: gradinile zi zarzavaturile, pasuni (a), arabil, pasuni (B)

5. Adam Smith- problema exportului de vite irlandeze

In sec XVIII Irlanda se afla intr-o stare cind, fiinf in conflict cu Marea britanie era impiedicata sa exporte, comertul cu MB era interzis (intrucit erau tari straine) si astfel si cu restul lumii ( intrucit se afla in interesul MB). In aca perioada Irlanda producea in cele mai mari cantitati vite, iar acestea nu puteau fi exportate, orice incercare de comercilizare a animalelor, sau carnii era stopata, in 1663-1666. Toate acestea au dus la o rata somajului foarte mare si la o foamete de proportii in ciuda faptului ca preturile erau faorte mici. Cu toate ca fermierii s-au reprofilat, sit acestora nu s-a inbunatatit.

6. Modelul lui von Th nen

• terenul de cultură a plantelor este un plan uniform, de fertilitate constantă;

• izolarea terenului de cultură de către un deşert, sau o altă suprafaţă aridă;

• facilităţile de transport sunt asemănătoare în toate direcţiile, rezultând

• inexistenţa cheltuielilor de transport în procesul de producţie, ci numai în cel de distribuţie;

• piaţa de desfacere este reprezentată de un oraş şi devine punctiformă în analiză.

• Şase culturi agricole (x, y, z, u, v, w), pentru care renta funciară scade proporţional cu distanţa dintre locul de producţie şi piaţa de desfacere, conform dreptelor Aa, Bb,..., Ff de pantă negativă

7. Renta Agricola :comparatie:D.Ricardo-J.H. von Thunen

8. Metoda listei de principii in localizarea intreprinderilor

Metoda listei de principii:

Materiile prime sunt clasifica

Materii prime omniprezente – se găsesc pretutindeni. Sunt considerate ca fiind libere în raport cu criteriul cheltuielilor de transport,