Grile Moneda si Credit Anul 2

Imagine preview
(9/10)

Aceasta fituica rezuma Grile Moneda si Credit Anul 2.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 52 de pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, o poti descarca. Ai nevoie de doar 6 puncte.

Domeniu: Economie

Extras din document

84. Biletul la ordin este emis de:

a) Debitor;

b) Creditor;

c) Beneficiar;

d) Trǎgǎtor;

e) Tras;

85. În relaţiile de credit generate de biletul la ordin, apar:

a) 2 persoane;

b) 3 persoane;

c) 4 persoane;

86. În cazul biletului la ordin, dobânda:

a) Nu se percepe în general;

b) Poate fi inclusǎ în suma totalǎ de platǎ, împreunǎ cu valoarea mǎrfurilor;

c) Poate fi cuprinsǎ într-un bilet la ordin emis separat;

87. Care din urmǎtoarele elemente nu este obligatoriu în cazul unui bilet la ordin:

a) Denumirea de bilet la ordin, înscrisǎ în text;

b) Obligaţia de platǎ necondiţionatǎ;

c) Semnǎtura trǎgǎtorului sau a împuternicirii autentice, în cazuri speciale;

d) Locul şi data emiterii;

88. Un înscris cambial poate fi:

a) La purtǎtor;

b) Nominativ;

c) La ordin;

89. Trata este emisǎ de:

a) Tras;

b) Trǎgǎtor;

c) Beneficiar;

d) Debitor;

e) Creditor;

90. Trata se adreseazǎ:

a) Trasului;

b) Trǎgǎtorului;

c) Beneficiarului;

d) Debitorului;

e) Creditorului;

91. Biletul la ordin se adreseazǎ:

a) Trasului;

b) Trǎgǎtorului;

c) Beneficiarului;

d) Debitorului;

e) Creditorului;

92. Domicilierea unei trate se referǎ la:

a) Domiciliul/ sediul trǎgǎtorului;

b) Locul unde a fost emisǎ trata;

c) Locul unde se efectueazǎ plata;

93. Cambia este:

a) Un mijloc de stingere a unei obligaţii de platǎ;

b) Un angajament de platǎ scris, abstract, necondiţionat;

c) Un titlu de creanţǎ ce dǎ dreptul la o sumǎ de bani;

94. Acceptul comercial aparţine:

a) Debitorului;

b) Creditorului;

c) Bǎncii;

d) Beneficiarului;

e) Trasului;

f) Trǎgǎtorului;

95. Acceptul comercial apare:

a) Numai în cazul biletului la ordin;

b) Numai în cazul tratei;

c) Atât în cazul tratei cât şi al biletului la ordin;

d) Nici în cazul tratei, nici în cazul biletului la ordin;

96. În cazul acceptului bancar:

a) Banca acceptǎ sǎ plǎteascǎ la scadenţǎ un efect de comerţ;

b) Banca acceptǎ sǎ garanteze plata la scadenţǎ un efect de comerţ;

c) Banca acceptǎ sǎ sconteze înainte de scadenţǎ un efect de comerţ;

d) Banca acceptǎ sǎ gireze un efect de comerţ;

97. Girul reprezintǎ:

a) Cedarea unui titlu de creanţǎ unei alte persoane;

b) Garantarea plǎţii la scadenţǎ, solidar cu debitorul;

c) Depunerea semnǎturii pe dosul cambiei;

d) O formǎ de circulaţie a înscrisurile cambiale;

98. Girul reprezintǎ:

a) O andosare;

b) O ameliorare a calitǎţii titlului de credit, dându-i garanţii suplimentare;

c) O platǎ în sensul stingerii obligaţiei;

99. Formula girului se înscrie:

a) Pe faţa cambiei;

b) Pe verso-ul cambiei;

c) Pe faţa biletului la ordin;

d) Pe verso-ul biletului la ordin;

e) Pe un înscris separat, anexǎ la efectul de comerţ;

100. Girul poate sǎ aparǎ:

a) Numai în cazul biletului la ordin;

b) Numai în cazul tratei;

c) Atât în cazul tratei cât şi al biletului la ordin;

d) Nici în cazul tratei, nici în cazul biletului la ordin;

101. Girul este plin, când:

a) Numele noului tras este înscris expres pe efectul de comerţ;

b) Numele noului beneficiar al creanţei este înscris expres pe efectul de comerţ;

c) Numele bǎncii care garanteazǎ este înscris lângǎ numele trasului;

102. Cambiile financiare apar în legǎturǎ cu:

a) Operaţiunile de finanţare a investiţiilor agenţilor economici;

b) Obţinerea de împrumuturi de la bǎnci;

c) Împrumuturile realizate de stat la banca de emisiune;

d) Scontarea unor cambii comerciale;

103. Bancnotele sunt:

a) O formǎ generalizatǎ a cambiilor;

b) Cambii ale bǎncii de emisiune;

c) Poliţe asupra bancherilor plǎtibile în orice moment posesorilor lor;

d) Creanţe generalizate asupra economiei;

104. Cecul este emis de:

a) Tras;

b) Trǎgǎtor;

c) Beneficiar;

105. În cazul cecului apar ca protagonişti:

a) 2 pǎrţi;

b) 3 pǎrţi;

c) 4 pǎrţi;

106. Cecul este întotdeauna plǎtibil:

a) la vedere;

b) la un numǎr de zile de la prezentare;

c) la un numǎr de zile de la data emiterii;

107. În cazul cecului, iniţiativa plǎţii aparţine:

a) bǎncii;

b) creditorului;

c) debitorului;

108. În cazul cecului, trasul:

a) este obligaoriu o bancǎ;

b) poate fi orice agent economic;

c) este obligatoriu agent economic nebancar;

109. Scontul este:

a) una dintre operaţiunile pasive ale bǎncilor comerciale;

b) una dintre operaţiunile active ale bǎncilor comerciale;

c) o formǎ particularǎ a dobânzii;

110. În condiţii normale, taxa oficoalǎ a scontului este:

a) mai micǎ decât taxa scontului privat;

b) mai mare decât taxa scontului privat;

c) egalǎ cu taxa scontului privat;

111. Creditul de scont este acordat de :

a) tras;

b) trǎgǎtor;

c) beneficiar;

d) bancǎ;

112. Creditul de scont este primit de:

a) tras;

b) trǎgǎtor;

c) creditor;

d) bancǎ;

113. Scontul reprezintǎ:

a) valoarea tratei în momentul prezentǎrii la scontare;

b) valoarea tratei la scadenţǎ;

c) operaţiune de transformare a creditului comercial în credit bancar;

114. Reducerea ratei oficiale a scontului:

a) este realizatǎ de cǎtre banca centralǎ;

b) este realizatǎ de cǎtre bǎncile comerciale;

c) este realizatǎ când economia stagneazǎ;

d) este realizatǎ când economia este “supraîncǎlzitǎ”;

e) este realizatǎ pentru a spori suma creditelor acordate;

f) este realizatǎ pentru a reduce suma creditelor acordate;

115. Majorarea ratei oficiale a scontului:

a) determinǎ atragerea de capitaluri stǎine;

b) determinǎ revenirea în ţarǎ a capitalurilor proprii;

c) reduce fluxul încasǎrilor valutare;

d) acţioneazǎ ca un factor de susţinere a cursului monedei naţionale;

e) acţioneazǎ ca un factor de redresare a balanţei de plǎţi;

f) agraveazǎ deficitul balanţei de plǎţi externe;

116. Concepţiile privind elementul fundamental în definirea creditului sunt:

a) creditul ca încredere;

b) creditul comercial;

c) creditul ca formǎ a relaţiilor de schimb;

d) creditul ca formǎ a relaţiilor de redistribuire;

e) creditul obligatar;

117. Trǎsǎturile principale ale creditului sunt:

a) separarea proprietǎţii asupra capitalului de împrumut de folosirea lui;

b) participarea a cel puţin 3 intermediari;

c) plata dobânzii pentru utilizarea capitalului de împrumut;

d) rambursarea creditelor la scadenţǎ.

Fisiere in arhiva (1):

  • Grile Moneda si Credit Anul 2.doc