Grile Turism International

Imagine preview
(8/10)

Aceasta fituica rezuma Grile Turism International.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 7 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, o poti descarca.

Fratele cel mare te iubeste, acest download este gratuit. Yupyy!

Domenii: Economie, Turism

Extras din document

1. Raportul dintre cerere și consum turistic se exprimă după cum urmează:

a) cerere = consum;

b) cerere = suma produselor turistice cumpărate;

c) cerere ≥ consum;

d) cerere ≤ consum.

2. Voiajurile forfetare nu se caracterizează prin:

a) inelasticitate;

b) complementaritate;

c) eterogenitate;

d) elasticitate.

3. Care dintre următoarele afirmații este adevărată?

a) cererea turistică este cheltuiala efectuată pentru achiziționarea de bunuri și servicii incluse în oferta turistică;

b) dezvoltarea turistică poate determina supraîncărcarea infrastructurii și descongestioarea traficului;

c) turismul importat completează oferta internă similară, adresându-se ofertei interne ce rămâne neacoperită;

d) scurgerile valutare pot fi determinate de plata bunurilor/serviciilor produse de companii din afara destinației turistice.

4. Consumul turistic:

a) este mai redus decât cererea turistică b) este egal distribuit în timp și spațiu c) este opac și volatil d) se realizează numai la destinație.

A) b + d; B) a + b; C) c + d; D) a + c.

5. Călătoriile românilor în Italia, mai puțin de un an consecutiv, pentru îngrijirea sănătății reprezintă:

a) turism outbound;

b) turism inbound;

c) export de turism;

d) nici una dintre variante.

6. .Explicați în ce măsură s-ar putea aplica teoria dotărilor factoriale la cazul pieței turistice din România. Exemplificați.

1. Motivația turistică cu cel mai mare segment de piață este:

a) evadarea; b) cea onirică;

c) cea educațională; d) cea sexuală.

2. Dacă natura muncii conduce spre o tipologie similară a activităților de divertisment practicate, atunci relația timp liber-timp de muncă este de:

a) compensare; b) neutralitate;

c) întrepătrundere; d) alternativă.

3. Conversia facilităților turistice, pe măsură ce destinația pierde din atractivitate, este o caracteristică a cărui stadiu din ciclul de viaţă al unei destinaţii turistice:

a) dezvoltare; b) stagnare;

c) consolidare; d) declin.

4. Turismul nu cuprinde activităţile desfăşurate de persoane care se deplasează:

a) în locuri situate în afara reşedinţei obişnuite;

b) pentru o perioadă consecutivă ce nu depăşeşte un an (12 luni);

c) în vederea obţinerii de venituri suplimentare în urma prestării unor activităţi lucrative;

d) cu scop de loisir, pentru afaceri sau alte motive.

5. . Turismul național se referă la:

a) turismul intern și turismul outbond;

b) turismul inbound şi turismul outbound;

c) turismul intern și turismul inbound;

d) turismul inbound.

6. Definiți conceptul de poducție turistică și exemlificați caracteristicile acesteia pentru un anumit produs turistic.

Fisiere in arhiva (1):

  • Grile Turism International.doc