Integrarea Economica Europeana

Imagine preview
(8/10)

Aceasta fituica rezuma Integrarea Economica Europeana.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 8 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, o poti descarca. Ai nevoie de doar 3 puncte.

Domeniu: Economie

Extras din document

Tema1:Integrarea ec forma specifica a deschiderii ec spre exterior.

I.Conceptul si formele integrarii ec.

Integr ec- process complex de dezv a ec mondiale in conditii contempor care se baz pe o o treapta calitativ noua superioara a interdep si specializ intre ec diferitor state si e det de un ansamblu de factori printer care un rol essential il are revolutia the-stiint contemporana.

Integrarea prin PLAN

Presupune compatibilitatea planurilor nationale si o specializare si cooperare in productie

Integrarea prin PIATA

Consta in crearea unei piete interne unice vaste bazate pe libera circulatie a marf, pers si a capitalului

4 forme de integrare ec:

Zona de Liber Schimb- forma de integrare ec prin care 2 sau m multe T inlatura barierele vamale si comerciale intre ele dar fiecare T mentine barierele nationale in comert cu T terte

Uniunea Vamala-forma de integrare prin care T member scot toate barierele vamale si comerciale intre ele, adoptind in acelas timp un tariff vamal exterior comun

Piata Comuna-in mod suplimentar fata de UV se scot barierele in baza fluxului de dactori de probuctie

Uniunea Economica- se adauga la piata comuna o armonizare a politicilor ec

II.Cauzele ec si Avantajele procesului se integrare

Cauzele:

*capacit limit a pietilor interne

*necesit de a apara si a promov interesele

*internationalizarea multor # mari

*interesele commune ale T dezv de a mentine si de a dezv relatii cu fostele colonii devenite independente.

Avantajele:

*cerarea unei ec de dimensiuni

*intensificarea concurentei si stimularea invest interne

*largirea sferei de activit a T participante prin desfas de noi activit effect dar imposib pina la acel moment din motiv insufficient capacity pietii intern

*economisirea rezervelor de valuta convertibila

*adoptarea unei pole c adecvate

*elaborarea si utilize eficienta a factorilor de productie si accelerare a procesului de dezv ec.

Tema2:Zonele de Liber Schimb in Lume

I.Acordul de Liber Schimb Nord American (NAFTA)

A intrat in vigoare in 1994 creindu-se astfel una dintre cele m mari piete din lume. NAFTA depaseste UE de aproape 10 ori ca suprafata. T member sunt: SUA, Mexic, Canada. NAFTA a inceput integrarea din jos in sus, de la niv micro la cel macro. Scopul NAFTA este elimin progresiva a obstakolelor tarifare si netarif din calea comert printer T member. Liberaliz se realiz in 4 etape, prima intrind in vigoare la momentul semnarii tratatului. Aceasta zona e origin prin faptul ca grupeaza T dezvoltate SUA Canada si 1 in curs de dezv –Mexic.

II.Asociatia Europeana de Liber Schim

Conventia de la Stocholm a fost semnata in 1960 prin care a fost initiat AFLS intre: Austria, Danemarka, Elvetia, M Brit, Norv, Portug, Suedia. Ulterior au mai aderat: Finlanda, Islanda, Lihtenstein. Prin aderarea T member a AELS la UE, in AELS au ramas: Norvegia, Islanda, Elvetia si Lihteshtein. Scopul- lichidarea ibstacolelor in calea schimburilor reciproce si liberalizarea comerts mond.

Spre deoseb de UE nu a avut forma de Uniune Vamala (nu a avut tariff vamal unic) AELS pune un accent deoseb pe liberaliz comert cu produse industrial.

III.Asociatia Latino-Americana de Liber Schimb

1960- pe continental latino-american

1980 a fost schimbata denumirea in “Asociatia Latino-Americ de integrare”. E considerate I putere din lume printer T in curs de dezv. Succesul asociatiei se det dezv intensive a comert intraregional si e doar zona de preferinte tarifare.

IV.Piata Comuna a Conului Sudic (MERCOSUR)

1991, Argentina, Brazilia,, Paraguai, Urugvai apoi a intrat Cili si Bolivia.

D/a semnarea acestui accord T au avut o dezv rapida, schimburile intre membri au crescut cu 12% in 5 ani si au ajuns la niv de 16 mlrd USD pt 1996. MERCOSUR 220 mln personae. Rep a IV-a putere in lume d/a UE, NAFTA si ASEAN.

V. ASEAN asociatia nationala din Asia din S-E

1967, Indonezia, malaezia, Tailand, Filipine, Singapore. Scop primar- politic (opoz comunistilor)

1992 tranformata in integrare ec. Au aderat mai tirziu Vietnam, Birm.

3Tema: Cominitatea economica Europeana

I.Principalele et ale Constructiei europene

Ietapa- primile negocieri

1947-1957

1958-a fost create organiyatia europ de coordonare economica OCDE scopul- realiz ajutor financiar acordat de SUA, Europei prin lichidarea urmarilor razboiului II mondial.

1950-apare planul Shuman, prin care guv Francez propune Germ crearea pietii commune, ca rez apare Comunitatea Europeana a carbunelui si otelului. Aceasta comunitate presupunea crearea unei piete commune a carbunelui si otelului eliminind barierele tarifare si netarifare pu aceste produse. Aici au intrat Germania, belgia, Olanda, Luxemburg, Franta, Italia. Comuniatea era derijata de organizatia “Inatla autoritate a carbunelui si otselului” aceasta fiind supusa Consiliului de ministri. Obiectivul major al autoritatii era organizarea reconstructiei si regresarea industriei Carbunelui si otselului in Europa.

Mijloace de actiune realizate: * gestionarea capacity de produstie, * vizarea si orientarea investitiilor, * fixarea limitei maxime si minime a preturilor, * impunerea restrictiilor la impact.

Fisiere in arhiva (1):

  • Integrarea Economica Europeana.doc

Alte informatii

Tot cursul. Integrarea Economica Europeana