Logistica Intreprinderilor Agroalimentare

Imagine preview
(7/10)

Aceasta fituica rezuma Logistica Intreprinderilor Agroalimentare.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 4 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, o poti descarca. Ai nevoie de doar 4 puncte.

Domeniu: Economie

Extras din document

CONŢINUTUL ŞI COMPONENTELE LOGISTICIIComponentă importantă a activităţii economice, distribuţia mărfurilor a dobândit relativ recent statutul de funcţie majoră a organizaţiei. Tot mai mulţi practicieni şi mentori în domeniul conceptual afirmă că logistica este o sursă reală de avantaj competitiv, o componentă cheie a organizaţiei. Prin reconsiderarea strategiei de servicii logistice pentru clienţi, organizaţia poate satisface într-un grad mai înalt aşteptările partenerilor de afaceri sau exigenţele segmentelor de piaţă vizate, în condiţiile diferenţierii de oferta concurenţilor.1.1. Conceptul de logistică şi relaţia dintre distribuţia fizică şi logisticăMutaţiile care au avut loc în privinţa abordării teoretice şi practice a fluxului fizic al materiilor prime, materialelor, produselor semifinite şi finite au condus la apariţia unor noi termeni, printre care: distribuţia fizică, logistica, managementul materialelor, managementul logistic şi managementul lanţului de aprovizionare-livrare. Deseori, aceşti termeni sunt consideraţi sinonimi, fiind utilizaţi pentru a descrie aproximativ acelaşi domeniu – logistica. Termenul „logistică” a fost utilizat pentru prima dată în domeniul militar. La începutul secolului XX, logistica era considerată acea ramură a artei războiului, care se ocupă de mişcarea şi aprovizionarea armatelor.

1.2. Factorii motori ai evoluţiei evoluţiei logistice.Creşterea progresivă a importanţei distribuţiei fizice şi logisticii a fost generată de diverse tendinţe manifestate la nivel operaţional şi conceptual. Reevaluarea rolului distribuţiei fizice, respectiv logisticii, a fost determinată, în principal, de următorii factori:posibilităţile limitate de creştere a eficienţei producţiei. Perfecţionarea tehnologiilor de fabricaţie şi preocupările de reducere relativă a costurilor de producţie, pe fondul economiilor de scară, au contribuit la creşterea eficienţei activităţilor de producţie. Rezervele de sporire a profiturilor prin îmbunătăţiri aduse procesului de fabricaţie au devenit tot mai limitate. Posibilitatea obţinerii unor economii suplimentare de cheltuieli în domeniul producţiei s-a diminuat în mod semnificativ. Era necesară identificarea unor noi „arii critice” în activitatea firmelor, care să permită îndeplinirea obiectivelor de reducere a costurilor şi creştere a competitivităţii. Analiza atentă a operaţiunilor desfăşurate de întreprinderi a dovedit că distribuţia fizică oferea rezerve încă nevalorificate de creştere a eficienţei organizaţiei. sporirea în ritm rapid a cheltuielilor de transport. Eficienţa activităţilor de distribuţie a fost puternic marcată de evoluţia ascendentă a costurilor de transport, ca urmare a aplicării metodelor tradiţionale de distribuţie tot mai costisitoare, precum şi a şocurilor petroliere din anii ’70 ai secolului XX. Creşterea abruptă a preţului petrolului, în condiţiile unei oferte limitate, a transformat costurile de transport într-o variabilă dificilă, atât la nivel strategic, cât şi operaţional. În SUA, valorificarea oportunităţilor oferite de modificarea cadrului legislativ şi normativ referitor la transporturi a determinat creşterea atenţiei acordate de manageri distribuţiei fizice.mutaţiile înregistrate în gestiunea stocurilor. În practica distribuţiei, s-a manifestat tendinţa de modificare a ponderii stocurilor aflate în diferitele verigi ale circuitului mărfurilor. În a doua jumătate a secolului XX, în sectorul alimentar al produselor de băcănie, detailiştii se orientează spre noi tehnici de control al stocurilor. Acest fapt conduce la diminuarea ponderii stocurilor pe care detailiştii le deţin, de la 50% din volumul total al stocurilor existente în canalul de distribuţie (în perioada anterioară anilor ’50), la 10%. Datorită influenţei activităţii de stocare asupra cheltuielilor şi rezultatelor distribuţiei, specialiştii au elaborat treptat, noi metode de gestiune a stocurilor. Totodată, ei au încercat să explice corelaţiile existente între deciziile adoptate în privinţa lansării comenzilor şi a stocurilor, la diferitele niveluri ale canalelor de marketing, de la producător, până la utilizatorul final. înnoirea şi diversificarea fără precedent a producţiei de mărfuri. Ultimele decenii ale secolului XX au fost puternic marcate de proliferarea accelerată a gamei de bunuri industriale şi de consum. necesitatea organizării şi coordonării adecvate a fluxurilor informaţionale. Pe măsura amplificării activităţilor de distribuţie, conducerea firmelor a început să se confrunte cu un volum sporit de date şi informaţii legate de fluxul fizic al mărfurilor. utilizarea pe scară tot mai largă a calculatoarelor şi revoluţia informaţională. În domeniul logistic, calculatorul a dobândit un rol important în organizarea şi desfăşurarea fluxurilor informaţionale, atât în cadrul aceleiaşi firme, cât şi între acestea şi operatorii din amonte sau aval. 1.3. Mixul aivităţilor logistice Îndeplinirea misiunii logistice de asigurare a bunurilor sau serviciilor solicitate la momentul şi locul potrivit, în condiţiile celei mai mari contribuţii la profitul firmei presupune desfăşurarea unui ansamblu de operaţiuni intercorelate, care constituie mixul activităţilor logistice.Importanţa şi conţinutul efectiv al mixului activităţilor logistice sunt determinate de o mare diversitate de factori. Printre cei mai semnificativi se înscriu:obiectul de activitate al firmei. În cazul organizaţiilor producătoare, mixul logistic este adesea mai complex în comparaţie cu cel specific firmelor angrosiste şi detailiste, în privinţa activităţilor de susţinere a producţiei/operaţiunilor.gradul de implicare în activităţi logistice. În sectorul distribuţiei cu ridicata, de exemplu, există angrosişti cu funcţii complete, care îndeplinesc o gamă largă de funcţii tranzacţionale, logistice şi de facilitare. Spre deosebire de aceştia, operatorii cunoscuţi sub denumirea de broker nu au alt rol decât cel de a facilita tranzacţiile dintre furnizorii şi clienţii potenţiali, de a identifica parteneri şi oportunităţi de afaceri. În consecinţă, brokerii nu participă la fluxul fizic al produselor şi nu deţin experienţa şi resursele necesare, preferând ca, pentru operaţiunile logistice, să apeleze la firme specializate ( de exemplu, pentru activităţi de transport, depozitare etc.).tipul şi gama de mărfuri oferite. În domeniul serviciilor, diversitatea şi amploarea operaţiunilor logistice poate fi uneori mai restrânsă faţă de domeniul bunurilor de consum sau industriale. În plus, firmele cu un portofoliu diversificat de produse şi servicii trebuie să îşi adapteze sistemul logistic la particularităţile fiecărui tip de produs, de exemplu în ceea ce priveşte condiţiile de depozitare şi manipulare, ambalarea, transportul etc.aria teritorială vizată. Un grad înalt de acoperire teritorială sporeşte importanţa planificării logistice pentru asigurarea produselor solicitate de clienţi la timpul şi locul potrivit. Totodată, infrastructura logistică proprie a firmei (depozite, mijloace de transport etc.) trebuie să permită asigurarea nivelului ţintă de servire a clienţilor, în condiţiile celui mai mic cost posibil. Pentru multe companii, perspectiva locală asupra activităţilor logistice a fost înlocuită de perspectiva globală. Acestea au creat, de pildă, centre de distribuţie regionale, care servesc clienţii din mai multe ţări, renunţând astfel la menţinerea unor depozite tradiţionale la nivel local.Mediul online sau offline. În noua economie dezvoltată în mediul online, logistica înregistrează mutaţii de profunzime. Pe Web, multe operaţiuni logistice clasice nu mai sunt necesare în cazul anumitor produse sau servicii. Exemplul cel mai relevant este cel al firmelor care oferă software, jocuri pe calculator sau creaţii muzicale. Orice client interesat să cumpere un astfel de produs nu mai trebuie să se deplaseze la un magazin care să îi ofere articolul dorit, sub forma fizică a unui SD-ROM cumpărătorului. Firma vânzătoare nu va mai desfăşura operaţiuni offline cum sunt manipularea, paletizarea sau depozitarea produselor. Dezvoltarea comerţului electronic nu înseamnă apusul logisticii mărfurilor. În timp ce medul online generează o modificare a importanţei şi modalităţilor de realizare a diferitelor activităţi logistice, el nu exclude operaţiunile fizice logistice offline, după primirea comenzilor de la clienţi, pe site-ul propriu al firmei vânzătoare.

Fisiere in arhiva (1):

  • Logistica Intreprinderilor Agroalimentare .doc

Alte informatii

ASE, EAM, anul III