Macroeconomie

Inflatia este un dezechilibru de ansamblu al economiei, care poate fi sesizat prin doua tendinte majore: cresterea generalizata, sensibila a preturilor si scadere puterii de cumparare a banilor.

Inflatia apare cand, indifferent din ce cauza, in raport cu un moment sau cu o perioada din trecut, se formeaza o diferenta intre volumul masei monetare si cantitatea de bunuri supuse vanzarii, iar in cazul ca exista, aceasta diferenta creste astfel preturile cresc si valoarea banilor scade.

Efectul poate fi rezultatul unor imprejurari variate:

• Creste cantitatea de bani, iar cea de bunuri este constanta

• Scade cantitatea de bunuri, iar cea de bani este constanta

• Cresc cantitatile celor doi termeni, dar banii mai mult decat marfurile

• Creste cantitatea de bani, scade cea a marfurilor

• Scad cantitatiile celor doi termeni, dar banii mai putin

Dimensiunea inflatiei

Nivelul inflatiei il putem releva recurgand direct la cele doua consecinte majore pe care acesta le are sau la elemente colaterale, indirecte, numai partial seminficative.

Prima fateta a inflatiei este cresterea generalizata, substantiala a preturilor, care masoara inflatia prin indicele general mediu al preturilor din economie (IGP).

Pentru un bun economic, indicele pretului ( Ip )se calculaeaza ca un raport procentual intre pretul sau actual ( P1 ) si cel existent la un anumit moment din trecut (P0).

Ip =P1/P0 x 100

Pentru economia unei tari, aprecierea inflatiei se face pe baza ratei inflatiei. Aceasta reprezinta, de fapt, indicele general mediu al preturilor, calculat ca raport intre valoarea bunurilor finale incluse in PIB sau PNB in preturile anului curent ( T1) si valoarea acelorlasi bunuri la preturile anului anterior (T0) minus 1, daca se exprima ca numar intreg sau zecimal, sau minus 100%, daca se exprima in procente.

In teorie sau practica, pentru a exprima inflatia, se considera ca mai relevant este indicele preturilor bunurilor de consum sau indicele preturilor de consum.

Rata inflatiei este foarte utila pentru comparatii pe tara, perioade si zone, pentru stabilirea obiectivelor politicii monetare, a marimii salariilor si pensiilor sau indexarea acestora.

Scaderea puterii de cumparare a banilor sau a unitatii monetare, cealalta fateta a inflatiei, are loc concominent cu cresterea preturilor, consta in esenta, in scaderea cantitatii de bunuri care pot fi cumparate cu o unitate monetara si se exprima sub forma indicelui puterii de cumparare a banilor (IPCB)

IPGBT1 = IMT1/T0/IGPT1/T0

M= masa monetara

IGP= indicele general al preturilor

Cauzele inflatiei

Inflatia, ca orice fenomen complex, este generate de cause multiple, cum sunt cresterea excesiva a creditului, acoperirea deficitelor bugetare si ale balantei de plati externe, cresterea costuriloe, cresterea salariilor fara acoperire in sporirea productivitatii muncii, scaderea productiei de bunuri materiale si servicii sau ramanerea in urma a acesteia fata de evolutia masei monetare.

Pentru intelegerea inflatiei, cea mai mare importanta o are cunoasterea modului sau de declansare si desfasurare. In acest sens punctual de pornire il reprezinta dezechilibrul pe care il marcheaza inflatia inre masa monetara excedentara si volumul bunurilor si serviciilor.

Indiferent de cauzele care genereaza acest dezechilibru, excedentul de masa monetara de care dispun agentii economici reprezinta, de fapt o cerere de bunuri si servicii nesatisfacuta. Activitatile economice existente pot avea sau nu capacitatea de a spori volumul bunurilor si seviciilor la nivelul cererii nesatusfacute. Cu cat reactia de adaptare a ofertei la nivelul si structura cererii este de mai scurta durata, cu atat se restabileste mai repede echilibrul. Daca, din difetite motive – insuficienta factorilor de productie, imposibilitatea de a mari eficienta lor, progresul tehnico-stiintific lent - volumul bunurilor determina o crestere a preturilor si scaderea proportionala a puterii de cumparare a banilor, concretizand astfel prezenta inflatiei. Elasticitatea ofertei, cresterea sau scadere volumului fizic al bunurilor economice in raport cu variatia veniturilor, deci cu disponibilitatile banesti existente in economie ( in proprietatea agentilor economici) este decisiva pentru instalarea starii de inflatie.

N afara de mecanismul descris, care este prorpiu inflatiei interne, generate de procese care au loc in economia unei tari, exista si mecanisme ale inflatiei importate ce se interfereaza cu cele dintai, amplificand fenomenul inflationist. In acest sens, mentionam ca atat bunurile economice importate, cat si preturile lor intra in calcului indicelui preturilor tarii importatoare. Daca pretul bunurilor importate este mai mare decat in trecut sau in tara importatoare, consumul acestori bunuri in economia importatoare va avea ca urmare cresterea costurilor.

Se considera ca o economie este sanatoasa si evolueaza in parametri normali atunci cand ritmul de crestere si structura PIB si/sau PNB pe locuitor evolueaza in pas cu masa monetara din economie ( aflata in posesia agentilor econimici).

Politici si masuri de protectie sociala si antiinflationiste

Inflatia are consecinte economice care afecteaza direct sau indirect intreaga societate, iar, cum s-a putut remarca mai inainte, si relatiile economice externe ale unei tari. Consecintele sunt receptionate in primul rand de agentii eonomici aflati in situatia de cumparatori, pentru ca ei trebuie sa faca fata cresterii preturilor determinate de inflatie. Desi, in ansamblu, reactia lor este negativa, modul in care “primeste” fiecare valul inflationist este diferit, intrucat propagarea cresterii preturilor nu est euniforma in timp si pe domenii, iar situatia lor economica la momentul impactului este si ea diferita. Adesea se apreciaza ca cei loviti de efectele inflatiei sunt agentii economici cu venituri mici si fixe, pentru ca acestia nu pot compensa pe seama altora pierderile lor provocate de cresterea in timp a preturilor.