Managementul Proiectelor de Investitii

Imagine preview
(8/10)

Aceasta fituica rezuma Managementul Proiectelor de Investitii.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 2 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, o poti descarca. Ai nevoie de doar 4 puncte.

Domeniu: Economie

Extras din document

1.Investitiile si clasificarea acestora - In activitatea practica termenul de investitii se utilizeaza in 2 acceptiuni: in sens larg, prin investitii se intelege plasamentele de k (investitii de portofoliu -cumpararea de actiuni, investitii de k) si in sens restrans, prin investitii intelegem acele sume banesti consumate pt realizarea de mijloace fixe. Investitiile reprrezinta o cheltuiala pt constituirea de bunuri de valoare mare pe o perioada de folosinta indelungata. Invest sunt fonduri banesti destinate pt crearea si achizitionarea de fonduri fixe noi (cladir, untilaje) pt reconstr, moderniz, dezv si inloc la niv calitativ superior a fondur fixe existente. P. Masse a impartit invest in 4 elem componente: -subiectul, care e investitorul; -obiectul in cre se invest; -costul unei privatiuni; -val unei sperante. Clasific invest: a) dpdv al struct: -lucrari de constr montaj masini, utilaje si instalatii; -lucrari geologice si de foraj; -alte invest; b) dupa forma de propriet: -invest ale statului; -invest mixte cu k rom si stra; -invest ale sect particular; -invest ale org obstesti (cooperative, sindic si asoc agricole); c) dupa obiectul urmarit: -invest productive (de expansiune, de mentinere, de moderniz, de inovare); -inv obligat; -inv strategice (ofesive si defensive); d) in fctie de rel care exista intre benefic intreprinzat de invest si sursa de res pt invest: -invest stra dir; -inv stra de portofoliu; e) dpdv al leg cu obiectul proiectant: -dir; -colaterale; -conexe; f) dupa grd de risc: -inv cu risc scazut; -inv cu grd ridicat de risc; g) dupa sursa de finantare: -inv finantate din res proprii -repr o parte din prof, k partic, fond de amortiz ; -inv finantate din res ext: credite bancare, alocatii de la buget etc; h) dupa modul de constit: -nete; -brute; i) dupa niv la care se face finantarea: -inv finantate la niv macroec; -inv finantate la niv microec.

1

2. Cheltuieli din sfera investitionala : -dotarea initiala cu mijl circul; -rodajul instal si utilajelor pana la punerea in fctiune; -plata personalului beneficiarilor de invest care se ocupa cu supravegherea si controlul pe toata durata de exec a noului obiectiv; -lucrarile de imbunat financiare, impaduririle, plantatiile de pomi si vii si intretinerea acestora pana la trecerea pe rod; achizition de carti, reviste, opere de arta; -lucrari geologice si de foraj, de exploat sau pt determin panzei de apa freatica sau forajul pt alimentarea cu apa a noului obiectiv; -chelt pt obt terenului; -chelt pt elabor studiilor de pre-fezabilitate si a studiilor de fezabilitate a proiectelor de invest; -chelt pt organiz lucrarilor de santier.

2

3. Ce e eficienta economica si care sunt caracteristicile acesteia - Efic ec e o notiune complexa care expr rezult obt intr-o activ ec evaluata prin prisma res consumate pt desf acelei activ. Caract efic ec ale invest: a) efic ec repr o parte a intregii activ productive; depinde de actiunea tuturor fact si fazelor proc de prod; b) efic ec isi contureaza cont prin raportarea diverselor efecte obt la chelt nec pt obt lor. Niv efic ec se obt pe baza de previziune intrucat calculele se fac intr-o etapa care precede atat executia, cat si fctionarea obiectivului de invest. Ac previziuni se refera la nev de anum prod, cerinte de consum; c) rap efect - effort tine cont de fact tp. Dator decalajului de tp dintre mom cheltuirii res de inv si mom obt efectelor ec e fol tehnica actualizarii val viit; d) efic ec a inv are o forma absoluta si o forma relativa. Indic efic absolute se calc pe baza param de efect si effort pe fiec varianta de proiect, iar indic efic relative se det prin compararea var de proiect. Efic abs se regas in acitv productiva, iar cea relativa doar in calcul.

3

4. Structura si destinatia surselor pt finantarea investitiilor - Struct: 1. in fctie de originea surselor de fonduri: -surse proprii (exploat k propriu, autofinantare); -surse atrase (credite sau imprum, subv, colabor cu alti perteneri etc), -programe de finantare internationala; 2. in fctie de particip la modif k: -↑ k; -imprumur si credite; -autofinantari in cadrul aceluiasi exercitiu; -subv si subscriptii publice; -credite de asociere 3. in fctie de temporalit lor: -surse de finantare pe term lung; -surse de finant pe term mediu; -surse de fin pe term scurt. Desi nu sunt cons surse propriu-zise ci mijl de finantare leasingul (credit-bail), cesiunile imobiliare si inchirierile acopera uneori in proportii imp necesarul de invest al firmei. Fondurile de inv acopera ↑ k propriu, regenerarea activelor proprii precum si investirea in ↑ activelor altor intreprind e vb de cumpararea si vz de actiuni, obligat etc. Tentatia firmei spre imprum e temperata de riscul propriu si de solicitarea de garantii din partea celui care acorda imprum. In ac cond rata indatoririi calc ca rap intre dat pe term mediu si lung si k proprii nu va putea fi acceptata peste o anum limita. Uneori reglem in vigoare prevad ca limita sa fie 1 pt rap dintre dat pe term mediu si lung si k permanente ale soc. Respectand ac restrictii soc va tb sa caute o struct echilibrata de finantare care sa-i asig procurarea res la cel mai mic cost.

4

5.Imobilizarea fondului de investitii pana la momentul punerii in functiune -Pe parcursul duratei de proiectare, res investition imobilizate sunt relativ reduse. Ele sunt concretizate in chelt nec proiectarii priv documentatiile tehnico-ec, chelt pt autoriz etc. Dur de real a invest e cea care consuma cel mai > vol de res investiton. Cuantific marimii imobilizarilor fondur investition, pe dur de real a inv se real cu ajut unui sist de indicat, alcatuit din : A. marimea imobiliz - o res investition alocata in anul h va va ramane imobilizata pana la sfarsitul per de real a invest. Formula de calc a indic e: Mi = h * (d-h+k) unde: Mi -mar imobiliz; d-dur de exec a obiectivului; Ih -fondul de inv chelt in anul h; k-coef de ajustare; B. Imobiliz specifica -expr imobiliz ce revine la o unit de capacitate, expr fizic sau in unit monet. Formula de calc: mi = [ h *(d-h+1)] / qi si mi’ = [ h *(d-h+1)] / Qi unde: mi, mi’ -imobiliz specifica, qi, Qi -varianta de capacitate C. Efectul ec al imobiliz -efectul nereal ca urmare a scoaterii din circuitul ec al unor res invetition si neutralizarii lor intr-o alta activit cu efic e. Formula de calc a indic este: Ei = en * h

5

*(d-h+1) = en * Mi unde: Ei -efectul ec al imobiliz, en -coef de efic ec mediu pe ramura resp sau dom de activ, i -varianta de investitii D. Efectul ec specific al imobiliz -in sit in care efectele dif de la o varianta la alta, pt det variantei optime tb calc indicat efect ec specific al imobiliz: i = Ei / qi , i’ = Ei / Qi , i’’ = Ei / Iti unde: i , i’, i’’ -efectul ec specific al imobiliz calc in fctie de capacit expr fizic sau in unit monet precum si in fctie de vol investitiei totale, i -varianta de investitii. Val indic tb sa fie minima.

6

Fisiere in arhiva (1):

  • Managementul Proiectelor de Investitii.doc