Probleme - Microeconomie

Imagine preview
(8/10)

Aceasta fituica rezuma Probleme - Microeconomie.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 14 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, o poti descarca. Ai nevoie de doar 4 puncte.

Domeniu: Economie

Extras din document

1. Serviciile nu pot fi considerate bunuri economice;

2. Într-o economie de piaţă preţurile au un rol nesemnificativ în soluţionarea problemelor ce ţin de amplasarea resurselor;

3. Preţul unui bun poate fi exprimat doar în unităţi monetare;

4. Analiza microeconomică se bazează pe presupunerea că comportamentul oricărui subiect economic este raţional;

5. Dacă preţul unui bun va creşte vânzătorii îl vor oferi pe piaţă în cantităţi mai mari;

6. Dacă preţul unui bun se va reduce, iar influenţa altor factori ai cererii nu se va modifica consumatorii îl vor procura în cantităţi mai mari;

7. Dacă pentru un bun va fi stabilit “plafonul” preţului, pe piaţa respectivă volumul cererii va fi egal cu volumul ofertei;

8. Majorarea veniturilor consumatorilor conduce la creşterea cererii din toate bunurile;

9. Bunurile inferioare sunt bunuri de o calitate joasă;

10. Modificarea preferinţelor consumatorilor conduce la deplasarea pe aceiaşi curbă a cererii, iar creşterea veniturilor – la deplasarea de pe o curbă a cererii pe alta;

11. Reducerea preţului unui bun conduce la creşterea cererii din bunurile substituibile pentru acest bun;

12. Stabilirea nivelului minim al preţului este convenabilă pentru vânzătorii bunului respectiv;

13. Curba cererii permite stabilirea preţului minim pe care cumpărătorii sunt dispuşi şi au posibilitatea să îl achite pentru o anumită cantitate a bunului;

14. Curba cererii perfect inelastice este o dreaptă orizontală fata de axa cantitatii;

15. Cu cât mai mulţi substituenţi există pentru bunul dat cu atât este mai înaltă elasticitatea după preţ a cererii din el;

16. Dacă odată cu creşterea preţului bunului oferit pe piaţă veniturile vânzătorilor se reduc, cererea din acest bun este relativ elastică;

17. Coeficientul elasticităţii după preţ a cererii exprimă modificarea relativă a preţului bunului datorită modificării cantităţii solicitate;

18. Corelaţia dintre două bunuri (substituibile sau complementare) poate fi stabilită, dacă este cunoscută elasticitatea încrucişată a cererii;

19. Dacă două bunuri sânt perfect substituibile, ambele au aceiaşi elasticitate a cererii după preţ;

20. Dacă preţul unui bun creşte vânzătorii devin mai sensibili la modificările acestuia;

21. Dacă elasticitatea după preţ a cererii dintr-un bun este constantă şi egală cu -1, majorarea ofertei le va permite vânzătorilor să-şi majoreze veniturile;

22. Un impozit indirect este suportat în întregime de producători, dacă cererea din bunul respectiv este perfect elastică după preţ;

23. Curbele de indiferenţă ale unui consumator rational nici odată nu se intersectează ;

24. Orice modificare a preţurilor conduce la modificarea înclinaţiei liniei bugetare;

25. Utilitatea totală pe care o capătă consumatorul creşte odată cu creşterea cantităţii consumate a unui bun normal;

26. În starea de echilibru a consumatorului utilităţile marginale ale tuturor bunurilor sunt egale;

27. Curbele de indiferenţă au înclinaţie negativă şi sunt convexe faţă de originea sistemului de coordonate;

28. Combinaţiile de bunuri amplasate pe curbe de indiferenţă mai îndepărtate de originea sistemului de coordonate sunt preferate combinaţiilor amplasate pe curbe mai apropiate,

29. În orice punct al curbei de indiferenţă rata marginală de substituire a bunurilor este egală cu raportul preţurilor celor două bunuri,

30. Pentru bunurile de primă necesitate curba lui Engel este o dreaptă orizontală cu axa cantitatii;

31. Curba cererii dintr-un bun poate fi construită în baza curbei “preţ-consum”;

32. Dacă produsul marginal al factorului variabil devine negativ, volumul total al producţiei se va reduce;

33. Dacă produsul mediu al factorului variabil se reduce, volumul total al producţiei de asemenea se reduce;

34. Aplicarea unei tehnologii de fabricare mai performante se va reflecta într-o nouă funcţie de producţie;

35. Acţiunea legii productivităţii marginale descrescânde se manifestă doar atunci când cantităţile utilizate ale tuturor factorilor de producţie se modifică în aceeaşi mărime.

36. Costul economic, de regulă, depăşeşte costul contabil;

37. Costurile medii variabile cresc odată cu majorarea volumului producţiei;

38. Majorarea volumului producţiei conduce la creşterea costului fix total;

39. Costul marginal este egal cu costurile medii în cazul în care acestea din urmă înregistrează valori minime;

40. Efectul crescător al extinderii la scară a producţiei condiţionează creşterea costurilor medii pe termen lung;

41. Modificarea costului fix determină modificarea echivalentă a costului marginal;

42. Curba costului marginal poate fi derivată atât din curba costului total, cât şi din curba costului variabil;

43. În condiţiile unor salarii constante între costurile medii variabile şi produsul mediu al factorului-muncă există o dependenţă direct proporţională;

44. Curba costului marginal este crescătoare la toate nivelurile producţiei;

45. Costurile totale pe termen lung se formează din costuri fixe şi costuri variabile.

46. Cererea din producţia firmei concurente este perfect inelastică;

47. Pentru firmele concurente venitul marginal este egal cu preţul produselor;

48. Firmele concurente obţin profit economic pozitiv atât pe termen scurt, cât şi pe termen lung;

49. Dacă pentru piaţa cu concurenţă perfectă se stabileşte „plafonul” preţului, firmele vor majora cantitatea oferită pe piaţă;

50. Venitul marginal al firmelor care activează pe piaţa cu concurenţă perfectă depăşeşte preţul;

51. Volumul producţiei ce maximizează profitul total al firmei coincide cu volumul producţiei la care costul mediu total are valoare minimă;

52. Dacă P > AVCmin pierderile din continuarea activităţii depăşesc costul fix;

53. Pe termen lung firma îşi continuă activitatea dacă P ≥ AVCmin;

54. Pentru aşi majora profitul total firma-monopolist poate stabili diferite preţuri pentru diferite pieţe;

55. Cererea din producţia firmei-monopolist este perfect inelastică;

56. Orice discriminare prin preţ este ilegală;

57. Adoptând decizii privind preţul şi volumul vânzărilor firma-monopolist ia în consideraţie reacţia posibilă atât a cumpărătorilor, cât şi a concurenţilor;

58. Deoarece firma-monopolist nu are concurenţi pe piaţă, venitul marginal ai ei depăşeşte preţul produselor;

59. Statutul de monopolist îi permite firmei să obţină profit economic în orice situaţie;

60. Surplusul consumatorilor dispare dacă firma-monopolist aplică o discriminare perfectă prin preţ.

61. Dacă pe piaţa oligopolistă una din firme modifică preţul şi/sau volumul vânzărilor consecinţele se resimt în profitul concurenţilor;

62. „Războiul preţurilor” este de lungă durată şi le permite firmelor să-şi majoreze profiturile;

63. Funcţia de reacţie stabileşte volumul producţiei ce maximizează profitul unei firme în dependenţă de preţurile stabilite de alte firme;

64. Comportamentul cartelului în cadrul pieţei este similar comportamentului unei firme-monopolist;

65. Existenţa mai multor modele ale oligopolului se explică prin numărul relativ mare al firmelor pe piaţă;

66. „Războiul” preţurilor are consecinţe nefavorabile pentru consumatorii bunului oferit de firmele oligopoliste;

67. Pe piaţa oligopolistă fimele obţin permanent profit economic pozitiv;

68. Pe piaţa cu concurenţă monopolistică diferenţierea produselor similare ale diferitor firme poate fi subiectivă sau obiectivă;

69. Pe piaţa cu concurentă perfectă firmele oferă produse mai variate decât pe piaţa cu concurenţă monopolistică;

70. Pe piaţa cu concurenţă monopolistică oferta globală este asigurată de un număr relativ mare de firme;

71. Pe piaţa cu concurenţa monopolistică produsele fiecărei firme sînt un substituent perfect al produselor altor firme;

72. Stabilind preţul şi volumul vînzărilor firmele care activează pe piaţa cu concurentă monopolistică iau în consideraţie reacţia posibilă a concurenţilor;

73. Pentru firmele care activează pe piaţa cu concurenţă monopolistică venitul marginal este mai mic ca preţul;

74. În starea de echilibru pe termen scurt firmele care activează pe piaţa cu concurenţă monopolistică obţin un profit mai mare decît cel normal;

75. Dacă pe piaţa cu concurenţă monopolistică cererea se va reduce după stabilirea echilibrului pe termen lung, unele firme vor fi nevoite să părăsească piaţa;

Fisiere in arhiva (1):

  • Probleme - Microeconomie.doc