Filosofie - Test 1

Imagine preview
(7/10)

Aceasta fituica rezuma Filosofie - Test 1.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 4 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, o poti descarca. Ai nevoie de doar 1 puncte.

Domeniu: Filosofie

Extras din document

1.”Conceptie despre lume”- reprezintă viziunea, părerea unui om sau grup de oameni despre lumea în care trăieşte. O concepţie despre lume şi viaţă arată ce crede un om sau un grup de oameni legat de elemente precum: originea vieţii, scopul vieţii, ce este bine şi ce este rău, semnificaţia istoriei omenirii, cum cunoaştem realitatea din jurul nostru, ce se întâmplă cu omul când moare, ce este omul, care este finalitatea universului în care trăim, de ex: Filosofia, mitul, religia. Este un ansamblu, manunchi de reprezentari si de idei despre lumea ce ne inconjoara, care tinde sa imbratiseze toate elementele acesteia, natura, societatea,gindirea,omul si locul lui in univers etc, intr-o interpretare unica.

2. Esenta filosofiei ca conceptiei despre lume:-filosofia e definita ca fiind “conceptie general despre lume” , rod al unui efort spre sinteza totala, doctrina care pretinde sa ne dea o imagine de ansamblu a existentei considerata in totalitatea ei. Filosofia cauta sa explice esenta lumii, esenta omului , caracterul raportului dintre om si natura, locul omului in univers, filosofia cauta sa explice lumea din ea insasi.

3. obiectul filosofiei a variat odata cu evolutia filosofiei . pt inceput filosofia cuprindea ansamblu unor elaborari teoretice. Spre ex: Thales aborda in lucrari, declarate filosofice, atit probleme referitoare la existenta in genere, cit si la probleme ce isi vor gasi locul in cadrul stiintelor concrete ca geometrie,fizica,astronomie etc. Mai tirziu, Socrate a plasat in centrul filosofiei omul.

4.premise spirituale—au servit faptul ca cunostintele existente pin atunci filosofice si religioase nu puteau da lamurire satisfacatoare lumii. Economicea servit dezv economiei in asa tari ca India, China si Grecia etc. Unde se dezv comertul, se acumulau bani si se deschideau scoli filosofice. Politice a servit necesitatea diviziunii sociale a muncii, e necesar ca munca intelectuala sa fie despartita de muca fizica. Societatea treb sa atinga un asa nivel de dezv cind in ea pot exista si activa pers care nu sunt implicate nemijlocit in crearea bunurilor materiale dar care sunt necesare societatii prin activ. lor intelectuala, e necesar ca cunoasterea sa detina un anumit nivel de dezv rationala,teoretica si concomitent e necesar un volum de cunostinte obiective teoretice. E nevoie de un nivel de dezv a gindirii logice,filosofia in afara gindirii logice e imposibila.

5. Domeniile reflectiie filosofice :1) ontologia- stiinta despre existenta; 2) gnoseologia – stiinta despre cunoastere; 3) antropologia filosofica- stiinta despe om; 4)metodologia- stiinta despre cai si mijloace eficiente de cunoastere; 5)axiologia- stiinta despre valori; 6) praxiologia-stiinta despre activitatea practica a omului; 7) logica- stiinta despre formele de gindire; 8) etica- invatatura despre morala; 9) estetica- stiinta despre arta,frumos; 10) filosofia stiintei; 11)filosofia culturii; 12)filosofia istoriei; 13)filosofia sociala.

6. Problema fundamentala a filosofiei consta in a determina raportul dintre lumea ideala sau spirituala si lumea materiala. Forma sa clasica e raportul dintre gindire si materie, constiinta si existenta. Ea are 2 laturi: 1)latura ontologica sau existentiala, care consta in a determina ce e primar,primordial in raportul dintre lumea spirituala si materiala. 2) latura gnoseologica sau a cognoscibilitatii, care e reprezentata prin 3 conceptii si anume: optimismul,scepticismul si agnosticismul.

7. Dupa latura ontologica sau existentiala filosofii se imaprt in: Materialisti - sunt filosofii care afirmau ca mai intii de toate exista materia,natura, universul si mai apoi apare spiritul, gindirea, constiinta,lumea ideala. Deci constiinta e secundara in comparatie cu lumea materiala.In materialism se deosebesc: - materialismul naiv,spontan al filosofilor antici greci; - materialismul mecanicist din sec 17; - materialismul vulgar din sec 19; - materialismul dialectic si istoric. Idealisti—filosofi care dimpotriva afirmau ca mai intii exista ideea, gindirea si mai apoi apare lumea materiala ca rezultat al activitatii ideii.idealismul are 2 forme; obiectivcare reiese din recunoasterea primordialitatii unei constiinte universale, cosmice, impersonale,obiective(Platon,Hegel) si subiectivcare reiese din recunoasterea primordiale doar ca constiinta a unui subiect aparte,separat( Berkeley,Hume)

8. dupa latura a 2, gnoseologica sau a cognoscibilitatii 1)Optimismul—filosofii optimisti recunosc intru totul posiblitatea cunoasterii, esentei lucrurilor, recunosc faptul ca cunostintele noastre corespund unor calitati reale ale obiectului si recunosc ca cunoasterea e oricind posibila. 2) Scepticismul – filosofii care au pus la indoiala posiblitatea cunoasterii afirmind ca noi nicicond nu putem fi siguri in veridicitatea cunostintelor noastre, deoarece noi nu suntem siguri ca organele noastre de simt reflecta lumea inconjuratoarea anume asa cum este ea, dar nu cum ne apare noua.

9. Mitul este o povestire fabuloasă care cuprinde credinţele popoarelor (antice) despre originea universului (cosmogeneză) şi a fenomenelor naturii, despre zei şi eroi legendari. Mitul este prima forma de valorificare spirituala a lumii. Mitul este proiectarea omului in lumea inconjuratoare, el privind zeii ca niste entitati pe care il ocrotesc. Pt gindirea mitologica e caracteristica gindirea fantastica,ireala si in mare masura irationala. Cunostintele la nivel de mitologie poarta caracter obiectual, adica gindirea abstracta, elementul rational inca nu e despartit de cel senzorial empiric al cunoasterii, ele fiind identice: empiric=teoretic.

10. Religia este credinţa în supranatural, sacru sau divin, şi codul moral, practicile de ordin ritual, dogmele, valorile şi instituţiile asociate cu această credinţă. Religia este, la nivel de discurs, expresia simbolică a unei încrederi în existenţa unei realităţi absolute (Sacrul, Supremul, Dumnezeul) de care omul ar depinde. Această încredere este credinţa. Ea permite omului să se orienteze în chestiunea marilor întrebări ale vieţii şi dă omului un sens existenţei sale care depăşeşte viaţa sa biologică. Ea, religia , ca modalitate de gindire se caracterizeaza prin: credinta in Dumnezeu, rugaciuni ca mijloc de comunicare a omului cu Dumnezeu, existenta dogmaticii. Dogmatica – parte, element absolut necesar religiei si reprezinta un ansamblu , o unitate de invataturi ,cunostinte, adevaruri considerate absolute,deoarece ele sunt de origine divina, vin de la Dumnezeu si sunt expuse de el. Aceste adevaruri nu pot fi puse la indoiala si nici nu pot fi contestate , fiindca mintea ,ratiunea umana nu e capabila de a se ridica , de a se egala cu cea divina de unde vin adevarurile, pt a le aprecia. Omul poate doar sa le insuseasca si sa le respecte.

11. stiinta este un sistem de cunostinte obiective ,necesare si universale. Obiective ele sunt deoarece reflecta realitatea asa cum easte ea, independent de atitudinea savantului fata de aceasta realitate. Cunostintele stiintifice sunt necesare, ceea ce inseamna ca ele reflecta nu la lucruri intimplatoare, ci la un cerc de fenomene,legaturi ce se repeta continuu in anumite conditii. Sunt universale ,adica se refera nu la lucruri particulare,individuale ci la grupuri mari de obiecte,clase,specii de fenomene si lucruri.

12. functiile filosofiei sunt: 1)cognitiv interpretativa- viziunea de ansamblu specifica filosofiei se formeaza nu numai prin “totalizarea” cunostintelor stiintifice,ci la gradul cel mai inalt de generalitate, printr-o “totalizare” specifica cunoasterii filosofice,construita concomitent pe datele complementare ale cunoasterii discursive,pe de o parte, si pe experienta traita si actiunea umana ,pe de alta parte. 2)axiologica—filosofia propune anumite criterii valorice menite sa calauzeasca alegerea unor posibilitati viitoare de actiune,trasind o cale spre ceea ce trebuie sa tinda omul si lumea umana,propunind un ideal,care il va ajuta pe om sa se depaseasca neincetat pe sine. 3)metodologica-traseaza caile generale de cunoastere si de actiune,constituind fundamentul teoretic al metodelor utilizate instiinta moderna, sprijinindu-se in acest scop pe logica si gnoseologie, pe cunostintele dobindite de stiintele particulare, pe intreaga experienta social umana. 4) praxiologica—ne indica rolul social pe care il are filosofia in ciuda caracterului ei abstract.

13. gindirea filosofica orientala isi are specificul sau care e conditionat de 2 factori: gindirea religioasa si caracterul vietii sociale. Filosofia antica propriu zisa este gindirea filosofica a societatii sclavagiste si cuprinde sec 7-6 i.e.n. in legatura cu orinduirea sclavagista si cu scindarea societatii apare pt prima data filosofia ca mod de gindire in esenta deosebit de gindirea mitologica precedenta. Principala metoda de gindirii in societatea primitiva, bazata pe relatiile gentilice de rudenie,e transpunerea acestor relatii peste viziunea generala asupra lumii; si soarele, si luna, si stelele ,si vinturile ,si apele, si pietrele, si padurile-toate erau personificate si puse astfel in relatii de rudenie.

Fisiere in arhiva (1):

  • Filosofie - Test 1.doc