Oferta firmelor pe piața monopolistă

1. Filosofia ca conceptie despre lume si modalitate de gindire. Corelatia dintre filosofie si alte forme de

cultura: mitologie,religie,stiinta. Filosofia si stiinta economica.

Filosofia (de la grecescul “philio-“ – dragoste,cautare urmarire si “-sophie” – intelepciune,cunoastere) se

intemeiaza pe ratiune,pe intelect.

Conceptia despre lume este o totalitate de principii,opinii si convingeri care determina directia actiunii umane

si atitudinea omului fata de realitatea obiectiva,fata de grupurile sociale,fata de societate in general,conceptia despre

lume reflecta intelegerea generala asupra lumii,asupra omului,a societatii si influenteaza asupra normelor de

comportare,asupra atitudinii omului fata de munca,fata de semenii sai,asupra gusturilor si intereselor lui.

Ca MODALITATE DE GINDIRE,filosofia se intemeiaza intr-o anumita masura pe realizarile stiintifice

despre natura si societate,dispune de dovezi logice. Ea cuprinde principiile existentei si cunoasterii,continutul

raportului ce se stabileste intre om si lume,legile dezvoltarii naturii,societatii si cunoasterii.Filosofii recunosc ca in

calitate de inceputuri sau elemente prime ale existentei pamintul,apa,aerul,focul sau atomii.

Mitologia inglobeaza in sistemul ei,in primul rind,miturile cosmogonice despre nasterea si distrugerea unicala

sau ciclica a universului,despre aparitia si disparitia,ca specie,a omului,a animaleleor,a plantelor,a obiectelor din

natura.

RELIGIA- forma de expertiza spirituala,cunoastere mistica a divinitatii,dar si cale de refugiu in supranatural

rintr-un sistem de credinte. Religia este ca o transformare,ca o evolutie a mitologiei,care se deosebeste de aceasta

prin cunostiinta religioasa. Spre deosebire de religie,filosofia acorda atentie prioritatra intereselor,indoielilor si

sperantelor omului.

In raportul filosofiei cu STIINTA,primeia ii revine misiunea elaborarii viziunii integre despre lume,despre legitatile

ei generale. Ea formuleaza,studiaza si sistematizeaza mijloacele cognitive,pe cind stiinta studiaza ceva

concret,forme de cunoastere noi,noi descoperiri etc.

STIINTA ECONOMICA- este o stiinta umanista,avind ca si filosofia ca obiect de studiu,oamenii,oamenii cu

nevoile lor si modul de satisfacere a acestora printr-o activitatea economica rentabila,variata si eficienta.

2. Obiectul de studiu si problema fundamentala a filosofiei.

OBIECTUL DE STUDIU al filosofiei a variat odata cu evolutia ei. La inceput,filosofia cuprinde ansamblul

unor elaborari teoretice. Spre exemplu,Thales din Milet (VII-VI i.Hr.) aborda in lucrarile sale filosofice atit

probleme referitoare la existenta in genere,cit si la probleme care ulterior vor fi abordate in cadrul altor stiinte

concrete (geometria,cosmologia,astronomia etc.). Mai tirziu,Socrate pune omul in centrul filosofiei,si in baza

diversificarii cunostiintelor specializate,impreuna cu Platon si Aristotel,are loc o delimitare a cunostiintelor

stiintifice de cele filosofice. Obiectul de studiu e necesar a fi studiat in interconexiune cu conceptia despre

lume,religie,stiinta,istorie,in general cu toate formele culturii. Filosofia are drept obiectiv construirea unei imagini

integrale generale a lumii cu ajutorul unor categorii si principii generale: materie,miscare,spatiu,timp,cauzalitate,

contradictie la elaborarea unor teze,legi si teorii filosofice.

PROBLEMA FUNDAMENTALA a filosofiei consta in a determina raportul dintre idee si materie, constiinta

si existenta, natura si spirit in studiile originii si esentei lumii. Ea are 2 laturi: 1).Latura ontologica,care consta in a

raspunde ce este primar in raporturile dintre gindire,constiinta,idee si natura,lumea materiala. Unii filosofi afirmau

ca mai intii exista materia,natura,lumea materiala,si mai apoi apare constiinta,gindirea,lumea ideala fiind numiti

materialisti. Altii afirmau inversul,numindu-se idealisti. Deci,dupa latura filosofica,filosofii se impart in:

materialisti si idealisti.

. 2).Latura gnoseologica, care consta in posibilitatea de cunoastere.

3.Domeniile principale ale reflectiei filosofice.Functiile si metodele de cunoastere ale filosofiei.

Domeniile:ontologia-“ontos”a gindi,”logos”existenta-stiinta despre existenta; gnoseologia-stiinta cunoasterii;

antropologia-stiinta filosofica despre om; logica- stiinta despre formele de gindire; etica- stiinta despre morala;

estetica- stiinta despre arta,teoria gustului; metodologia-stiinta despre metode; praxiologia-activitatea practica;

axiologia- stiinta despre valoare.

Functiile:epistemologica(de cunoastere),metedologica(modul investigational); axiologica (semnificarea si

ordonarea valorilor); normativ-educativa( ghid al comportamentelor); pragmatic-ideologica(modificarea starilor

atitudionale)

Metodele de cunoastere: in dependenta decum rsp filosofii la intrab fundamentala a filosofie”Care este raportul

dintre gindire si materie,constiinta si exisntenta?”sau “Care este raportul dintre lumea spirituala si cea materiala?” ei

se impart in2 laturi: 1) Latura ontologica,care rsp la intrebarea:”ce este primar,gindirea,spirtul sau

natura,materia?”.Aici la fel in dependenta de rsp se impart in: -materialisti(mai intii a existat natura,apoi

gindirea.Materialismul se imparte in :antic,metafizic,vulgar,dialectic.; -idealisti (mai intii a existat

constiinta,ratiunea apoi materia).Idealismul se imparte in idealismul obiectiv(mai intii a existat o constiinta

comuna,universala din care apar trepat lucrurile) si idealismul subiectiv (mai intii a existat constiinta unui om,a unui

subiect ce creaza apoi lumea materiala). 2)Latura gnoseologica rsp la intrb: “E posibila sau nu cunoasterea esentei

lumii?”.De faptul cum rsp filos. la intreb, ei se impart in: optimisti(recunosc posibilitatea cunoasterii esentei lumii,ei

spun ca” cunsotintele mele sunt adevarate,deoarece reflecta lumea obiectiv si nu am temei de a le pune la

indoiala”),sceptici ( pun la indoiala posibiliatea cunoasterii lumii,deoarece noi cunoastem lumea prin simturi,dar ele

1

ne pot insela,ei spun :”eu nicicind nu pot fi sigur de obiectivitatea cunostintelor mele,p-u ca eu vad lumea asa p-u ca

asa este structura ochiului meu,caci daca ar avea alta structura as vedea lumea altfel”), agnostici( neaga posibil.

cunoaterii lumii,Kant afirma:” noi nu numai ca nu putem fi siguri de obiectivitatea cunostintelor ci noi in genere nu

putem cunoaste nimic,cunoastem doar exteriorul ,superficialul,pe cind esenta ce poate fi cunoscuta doar prin ratiune

ramine necunoscuta,fiindca ratiunea e prea slab dezvoltata”).