Test ASEM

1. Filosofia este o preocupare constanta, spirituala a omului. Ea a aparut si se mentine din nevoia omului de a gasi si de a formula raspunsuri la o serie de intrebari cum ar fi:

-Ce este omul ?

-Ce rol si ce loc ocupa in lume ?

-Ce este fericirea ?

-Cum poate omul sa devina fericit ?

-Cat de fericit este omul ?

-Ce este libertatea ? Filosofia creaza posibilitatea omului de a formula noi intrebari, de a crea noi perspective asupra unor probleme fundamentale ale existentei omului in lume.

3. Numiţi şi caracterizaţi succint domeniile reflecţiei filosofice.

Ontologia- stiinta despre existenta (ontos- a fi, exista), Gnoseologia – stiinta despre cunoastere (gnosios- a cunoaste, a sti), Antropologia – stiinta despre om (antropos – om), Praxiologia – stiinta depre sctivitatea practica a omului (praxis- practica), Logica – stiinta despre formele gindirii, Etica – invatatura despre morala, Estetica – stiinta despre arta sau teoria gustului estetic, Metodologia – stiinta despre metodele, mijlacele de cunoastere.

4. Caracterizaţi esenţa conceptuală a mitului.

1. identitatea elementului senzorial cu cel rational, empiric cu cel teoretic in procesul cunoasterii, 2. identitatea scopului si a realitatii, 3. alogismul. Atunci cind e vorba despre alogism in gindirea mitologica nu este vorba despre lipsa oricarei gindiri abstracte – rationale, nu este asa fiindca insasi mitul ca gindire deja este o abstractie, numai ca in gindirea mitologica abstractiile poarta caracter fantastic, iluzoriu, ireal, este rupt de la realitatea empirica. Abstractia mitologica exprima mai degraba niste realitati fantastice, niste doleante ireale decit realitatea obiectiva. Gindirea mitologica este doar lipsita de capacitatea de a crea niste caractere logice obiective .

7. În ce constă problema fundamentală a filosofiei?

Problema fundamentală consta in determinarea raportului dintre conştiinţa si existenta, gândire si materie. Aceasta problema are 2 laturi principale: prima latura ontologica sau existentiala, a doua latura gnoseologica sau a cognoscibilităţii lumii. Prima latura cauta raspuns la intrebarea :Ce este primar? Gindirea, constiinta sau existenta. A doua latura : E posibil sau nu dea cunoaste esenta lucrurilor.

8. Enumeraţi şi caracterizaţi succint funcţiile filosofiei.

Functiile filosofiei: - teoretica – ii permite filosofiei sa explice legitatile universului, ale dezvoltarii vaturii, societatii si cunoasterii. Realizind aceasta functie filosofia argumenteaza raspunsurile la intrebarile ce tin de esenta lucrurilor, fenomenelor si proceselor. – ontologica realizeara aceasta functie prin studiile ample ale existentei in general ca realitate obiectiva si in particular ca mod specific uman de existenta. – gnoseologica – realizindu-si aceasta functie filosofia abordeaza diferite probleme ale cunoasterii lumii. – axiologica - este realizata prin statutul cognitiv si social al filosofiei. – praxiologice –este determinat statutul social al filosofiei. – metodologice – ii permite sa sistematizeze cunostintele filosofice. – umanista. – sintetica – ii permite filosofiei sa generalizeze informaţiile si cunostintele acumulate de toate formele cunoasterii lumii, de practica cotidiana. – critice. – conceptuale.

9. Caracterizaţi succint specificul gândirii filosofice orientale antice.

Filosofia orientului antic isi are specificul sau care este determinat de 2 factori: 1. Influienta mitologiei si religiei antice asupra constiintei antice, si 2. caracterul vietii sociale si modul de functionare a statului antic. Ca si la Grecii antici, in Orient problema principala este problema cosmosului si problema omului, diferenta apare dupa modul cum se rezolva aceste probleme. Deosebirile sunt : - daca la greii antici filosofia apare ca o modalitate de gindire deosebita si in mare parte opusa religiei, apoi in Orient intre filozofie si religie exista o legatra directa, deoarece filosofia apare ca o rationalizare a religiei. – daca la grecii antici filosofia si stiinta apar ca o unitatea integrala, apoi in Orient intre filozofie si stiinta se dezvolta paralel una cu alta. – daca la grecii antici filosofia si stiinta initial manifestau o tendinta pronuntata spre teoretizarea cunostintelor, apoi in Orient si filosofia si stiinta aveau un caracter pragmatic, practic, aplicativ.

10. Daţi o caracteristică succintă a „Vedelor”. Numiţi cărţile principale ale „Vedelor”.

Cuvintul Vede in traducere inseamna cunostinte. Vedele reprezinta niste carti contintul carora este considerat sactru. Aceste cunostinte sacre caracterizează obiectele, traditiile, normele morale, idealurile, cunostintele despre natrura, imnuri consacrate zeilor. Aceste vede contin texte care au fost adunate pe parcursul mileniului I si II in.e.n. – inceputul mileniului I e.n. si fiind considerate sacre un timp indelungac autoritatea lor era absoluta. Se deosebesc 4 vede : Rig-veda, Sama-veda, Iajur-veda, Atharia-veda.