Subiecte Rezolvate Control Bancar - Sesiune

Organizarea si obiectivele cf de stat

La nivel central, controlul financiar al statului care este organizat şi functionează în cadrul acestui minister se realizează prin Directia generală a controlului financiar de stat şi prin Garda financiară. În teritoriu, la nivelul judetelor şi municipiului Bucureşti, pentru îndeplinirea atributiilor ce îi revin, Directia Generală a Finantelor Publice şi Controlului Financiar de Stat are următoarea structură organizatorică: Directia generală a controlului financiar de stat; Directia trezorerie; Directia controlului financiar-fiscal; Directia controlului fiscal; Directia de servicii interne; Serviciul analiză, sinteză, rapoarte şi relatii cu mass-media; Serviciul buget şi achizitii publice; Serviciul de control al activitătii interne; Serviciul juridic; Serviciul solutionare contestatii; Serviciul metodologia şi implementarea aplicatiilor informatice; Administratii financiare; Circumscriptii fiscale şi perceptii rurale. Controlul financiar de fond se exercită, de regulă, asupra proceselor economice, financiare şi bugetare din perioadele anterioare, pe baza datelor consemnate în documente şi evidente tehnic-operative şi contabile. Perioada controlului este bine determinată, de cele mai multe ori, prin acte normative, obiectivele controlului fiind stabilite prin legi, hotărâri ale guvernului, norme metodologice sau tematici, executarea lor în timp fiind în prealabil programată. Controlul financiar operativ se exercită, de regulă, asupra acelor procese economice, financiare şi de gestiune curentă, care ulterior (pe bază de documente) pot fi determinate cu mare greutate, iar în unele cazuri nu mai pot fi identificate.

OBIECTIVELE CONTROLULUI FINANCIAR DE STAT Obiectul general al controlului financiar exercitat prin Directia Finantelor Publice îl constituie modul de folosire a veniturilor şi de angajare a cheltuielilor, precum şi onorarea obligatiilor fiscale fată de bugetul statului, în perioada unui exerciŃiu financiar, modul de constituire a surselor de rambursare a împrumuturilor contractate cu garantia statului. Scopul controlului îl constituie analiza şi controlul rezultatelor economico-financiare, atât la nivelul entitătilor economice de bază, cât şi eventual la nivelul sucursalelor şi subunitătilor acesteia, în baza datelor din documentele justificative, bugetele de venituri şi cheltuieli, situatiile contabile, balantele de verificare, bilanturile contabile, declaratiile de impunere etc. Obiectivele controlului financiar sunt următoarele:analiza modului de realizare a prevederilor bugetului de venituri şi cheltuieli aprobat, pe surse de venituri şi naturi de cheltuieli ; modul de gestionare al patrimoniului propriu (fonduri materiale şi financiare etc.) precum şi a celui public şi privat al statului aflat în administrare, identificarea abaterilor săvârşite în gestionarea acestuia, modul de organizare, evidentă şi conducere a gestiunilor şi a contabilitătii de gestiune; modul de utilizare a surselor proprii, acordate şi/sau atrase ale societătii, în sensul respectării constituirii şi destinatiei fondurilor societătii, a alocatorilor şi subventiilor acordate de la bugetul de stat, precum şi a creditelor angajate ;modul de respectare a procedurilor privind activitatea de achizitii publice (faza precontractuală, contractuală, derulare etc.) de bunuri, servicii şi lucrări în conformitate cu prevederile legale în domeniu; obligaŃiile fată de bugetul de statmodul de organizare şi conducere a contabilitătii financiare, înregistrarea şi reflectarea rezultatelor acesteia; modul de nerespectare a disciplinei financiare, valutare şi salariale modul de exercitare a controlului financiar preventiv pentru toate documentele ce cuprind operaŃiuni referitoare la drepturile şi obligatiile patrimoniale, în faza de angajare şi de plată, în raporturile cu alte persoane fizice şi juridice.

2.Controlul fiscal asupra impozitului pe profit

Agentii economici, indiferent de forma de proprietate, care realizează profituri din activitatea desfăşurată, au obligatia, potrivit legii, să calculeze şi să verse la buget impozit pe profit în cuantumul şi termenele prevăzute de reglementările în vigoare. La modul cel mai general, controlul fiscal trebuie să-şi concentreze atentia asupra bazei de impozitare, întrucât acesta constituie elementul fundamental în determinarea impozitului pe profit. Primul aspect important de urmărit în legătură cu determinarea materiei impozabile îl constituieverificarea evidetierii şi luării în calcul a tuturor veniturilor realizate de un agent economiccontribuabil, rezultate din orice sursă. La veniturile realizate, organele fiscale verifică cu prioritate următoarele obiective:veniturile din vânzarea de bunuri sau prestarea de servicii şi executarea de lucrări specifice obiectului de activitate a agentului economic declarat în registrul comertului;veniturile din vânzarea oricăror bunuri mobile procurate de acesta cu orice destinatie;veniturile din vânzarea unor bunuri imobiliare (clădiri, terenuri etc);veniturile din câştiguri aferente oricărei alte surse (din participatii, din dividende etc).Controlul fiscal trebuie să verifice dacă toate operatiunile în urma cărora s-au realizat venituri de către contribuabil au fost corect şi în totalitate evidentiate atât în documentele de evidentă primară, cât şi în evidenta contabilă. Sustragerea unor venituri de la declarare este unul din cele mai frecvente forme de evaziune. Descoperirea lor presupune controale încrucişate (şi la furnizori), compararea intrărilor cu ieşirile, controale inopinate, verificarea modului de determinare a adaosului comercial, compararea veniturilor cu cele ale altor agenti economici cu aproximativ aceeaşi putere economică şi cifră de afaceri. Al doilea obiectiv urmărit de controlul fiscal privind impozitul pe profit îl reprezintă verificareacheltuielilor, care se referă numai la cele efectuate pentru realizarea veniturilor. Aceasta înseamnă că vafi exclusă de la calculul profitului impozabil orice altă cheltuială care nu s-a realizat pentru obtinereaveniturilor. În acest scop, este necesară cercetarea tuturor conturilor de cheltuieli, examinând pieselejustificative ale acestora.