Cartografie

Imagine preview
(7/10)

Aceasta fituica rezuma Cartografie.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 5 fisiere doc de 19 pagini (in total).

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, o poti descarca. Ai nevoie de doar 3 puncte.

Domeniu: Geografie

Extras din document

1. Consideraţii generale şi propr² fundam² ale pr² cil²

În cazul pr² cli²sup elipsoi. sau a sf terestre de rază m. R se reprez pe sup laterală a unui cil. tg. sau secant şi orientat într-un anumit mod faţă de elip sau sferă. D.p.d.v principial cli se taie pe dir unei generatoare şi apoi se desfăşoară în plan obţ. pe sup laterală pr cilindrică considerată. θ cil. se defineşte prin coord² geogr² ale polului Q0(φ0,λ0) în care axa cil intersect sup. terestră. Propr² fundamentale ale pr² cil² Se cons sf ter. de rază m R şi cadrul gen. al hărţii lumii.

Principalele propr² ale pr² cil² sunt: 1) linia deform² nule este pe sf un cerc mare (Ec.) iar pe hartă este reprez de o linie dreaptă; 2) scările particulare cresc în sens perpend pe linia deform² nule; 3) liniile de deformaţie egale (izoliniile) reţelei norm sunt linii drepte paralele cu linia deform² nule; 4) cadrul hărţii lumii este rectangular.

2. Aspectul reţelei normale şi clasif pr² cil² În baza reprezentării de mai sus se consideră urm² caracteristici ale reţelei normale: LEGENDĂ: 1) Ec. care reprez linia deform² nule; 2) paralelele reprezentate prin linii drepte paralele între ele şi de aceeaşi lung cu Ec; 3) polii geogr² sunt linii care au aceeaşi lung cu Ec; 4) meridianele sunt linii drepte paralele între ele echidistante şi perpent² pe Ec; 5) toate intersecţiile reţelei nornale sunt perpend² şi corespund direcţiilor principale ale reprezentării (I΄-I΄) şi (II΄-II΄); 6) scările particulare max² şi min² coincid cu dir² corespunz² de-a lungul merid² (sau a paral²) (m şi n); 7) diferenţierea dintre sist² de proiecţie cartografice cilindrice care la rândul lor posedă o serie de proprietăţi specifice se face prin spaţiul dintre paralele.

Clasif pr² cil² a) După poziţia pl de pr faţă de sf terestră sau după orientarea cil, definită prin latit φ0 a polului Q0(φ0, λ0), se disting: *pr cil drepte (normale sau plane), cu latit φ0=90˚, iar axa cil coincide cu axa polilor; *pr cil oblice, cu lat 0˚<φ0<90˚, iar axa cil formează un unghi oarecare cu axa polilor; *pr cil transversale (ecuatoriale), cu latit φ0=90˚ şi cu axa cil conţinută în pl Ec, fiind perpend pe axa polilor. b) După caracterul deform², rezultă: *pr cil² conforme (ω=0); *ppr cil² echivalente (p=1); *pr cil² echidistante pe meridiane (m=1); *pr cil² oblice şi transversale echidist² pe verticaluri (μ=1). c) După aspectul reţ cartografice normale, se deosebesc: *pr cil² cu reţ normală în pătrate; * pr cil² cu reţ norm în dreptungh² egale; * pr cil² cu reţ norm în dreptungh² neegale. d) După modul în care sup cil atinge sfera terestră, se definesc: *pr cil² tangente, în cazul cil tg la sup terestră, unde linia de tangenţă este un cerc mare, care în mod obişnuit este Ec; *pr cil² secante, în cazul cil secant la sup terestră, care este întretăiată după 2 cercuri mici.

Din combinarea celor 4 criterii gen² rezultă urm schemă de clasif a pr cil² care include un nr de 10 tipuri sau sist² de proiecţii cil².

Drepte (φ0) **ECHIDISTANTE (n=1) [1 cu reţ cart în pătrate (cil tg), 2 cu r. c. în dreptungh² (cil secant)] ** ECHIV² (p=1) sau izocilindrice [3 cu reţ c. în dr² neegale] ** CONFORME (ω=0) [4 cu r. c. în dr² neegale. Oblice (0˚<φ0<90˚) ** ECHIDISTANTE(n=1) (5) ** ECHIV² (p=1) sau izocilindrice (6) ** CONFORME (ω=0) (7). Transversale (φ0=90˚)** ECHIDISTANTE(n=1) (8) cu reţ c. în pătrate, ** ECHIV² (p=1) sau izocilindrice (9) ** CONFORME (ω=0) (10) Gauss-Kruger.

3. Reţeaua normală şi sist de axe de coord² rect pl² al pr² cil² drepte În cazu pr cil² drepte reţ norm coincide cu reţ cart principală de merid² şi paral², care se reprez după cum urmează: *Merid² de long λ1, λ2, … se reprez prin dr² paralele la dist² între ele proporţionale cu dif² de long (Δλ˚) dintre merid² respective, cu valori de 1˚, 5˚, 10˚, 15˚, … *Paral² de latit φ1, φ2, ... se reprez prin dr² paralele ce sunt perpend² pe dr² corespunzătoare merid². Se preciz că dr² ce reprez paralel² sunt echidist² sau neechidist² între ele în fcţ de cond² ce se impun proiecţiei considerate.

Se consideră modul de reprez al reţ de merid² şi paral² de pe sf terestră, în pr cil dr echidist pe merid² (m=1), în cazul cil tg la ec. (a) şi secant la sferă (b). În cazul pr cil² dr² echidist² cu reţ cart. sub formă de pătrate sau drept² egale între ele, cond de bază a reprez² este definită prin imag. plană nedeformată a lungimii merid². Se consideră că în orice pct al pr. tb să fie satisfăcută cond: m=1. **În pr cil dreaptă echidist cu reţ în pătrate, unde Ec de latit φk=0˚ şi merid² de long ±λ1; ±λ2…; se reprezintă nedeformate ca lungime, se cons. următoarele cond² ale reprezentării reţ normale: - dist²Y dintre pr² merid² de long ±λ1; ±λ2… tb să fie egale cu lung metrică a arcului de ecuator, corespunzător cu dif longit² dintre ac² merid² (Δλ˚); - dist² X dintre pr² paral² de latit ±φ1; ±φ2… perpend² pe pr² merid², tb să fie egale cu lund metrică a arcului de merid, corespunzător cu dif dintre latit² paral² (Δφ˚). ** În pr cil dr echid cu reţ în drept² egale unde în afara de merid² se mai reprez nedeform² ca lung şi 2 paral² de lat ±φk, după care cil intersect. sfera ter, se consideră urm² cond² ale reprezentării: - ecuat. de latit φk=0 se reprez printr-o linie dreaptă; - pr² merid² de long ±λ1; ±λ2… se reprez prin linii drepte echidist², iar dist² Y dintre imag² plane ale merid² sunt egale cu lung metrică a arcului paralelei de secanţă cu latit (±φk), corespunzătoare cu dif. longitudinilor (Δλ˚); - pr² paralelelor de latitudine ±φ1; ±φ2… se reprez. prin linii drepte echidist², unde dist² X dintre ac² sunt egale cu lung metrică a arcului de meridian, corespunzător cu dif latitudinii (Δφ˚). Se menţ. că echidist. metrică corespunzătoare ungh. Δφ˚ a arcului de merid este mai mare decât lung metrică a unui arc al paralelului de secţionare corespunzător ungh Δλ˚ de aceeaşi mărime.

Fisiere in arhiva (5):

  • Cartografie
    • Cuprins.doc
    • Fiztuica Cartografie-1.doc
    • Fiztuica Cartografie-2.doc
    • Fiztuica Cartografie-3.doc
    • Fiztuica Cartografie-4.doc