Geografie Economica

Imagine preview
(7/10)

Aceasta fituica rezuma Geografie Economica.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier docx de 8 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, o poti descarca. Ai nevoie de doar 3 puncte.

Domeniu: Geografie

Extras din document

Potentialul economic al cadrului natural

- Rel prin particularitatile sale morfometrice si morfologice, reprezinta o component majora a structurii, dinamicii si functionalitatii peisajului geographic.

- E diferit si influenteaza direct sau indirect etajarea climatic, etajarea biogeografica si pedologica, localizarea umana si activitatile economice.

- Platformele de eroziune sunt acoperite cu pasuni si au sol agricol. Din cadrul acestor tipuri un rol imp il au vaile fluvial prin albiile majore si terasele si versanti.

- Albiile majore sit erase – remarcabile zone agrizole, au soluri fertile propice asezarilor oenesti si cailor de comunicatie; - bogate in resurse de aoa material de constructive

- Versantii – utilizarea variata – vitipomicola; plantatiile forestiere; activitati pastorale si arabile

- Depresiunile – din zone montane + submontane rol foarte deosebit d.p.d.v agricol mai ales care au rol de adapost si fara inversiuni termice

- Interfluviile – rol complex traversare favorizata de prezenta pasunilor + trecatorilor; - concentreaza cai de comunicatie sau asezari omenesti

Potentialul climei

- Radiatii solare – valoare intre 120-127 kcal/cm2 in S; 110-117 kcam/cm2 in N

- Durata de stralucire a soarelui e mai mare in C rom si Dobrogea

- Potential agroclimatic mai mare in S

- In S – cultivarea unor plante ce solicita mai multa caldura si lumina

- Relieful in fct de alt contureaza climatele de munte, deal si podis, de campie + microclimatele si topoclimatele determinate de fragmentarea reliefului.

- Nr zile de inghet - < 80 zile in Pod Dogrogei; < 100 zile in C romana; 110-120 zile in Pod Mold; 150-160zile in dep intracarpatice; 263 zile alt montane de peste 1800-2000 m

- Precipitatii – meii anuale 637mm – suficiente culture agricole de baza alternanta anilor ploiosi cu cei secetosi si f secetosi a determinat aducerea in atentie a necesitatii de amenajare a unor sisteme de irigatii in Moldova, Muntenia, Dobrogea

Potentialul apelor – ape subterane / rauri / lacuri

Apele subterane - raspandire inegala

- Conditionate de precipitatii, litologie si structura geologica

- Volumul total aproximativ 8,3 mld m3 de apa

- 3,2 mld m3 – ape de adancime

- 5,1 mld m3 de ape freatice

- 80% din apele subterane – deal , podis, campie insa regenerarea lor se face in zona Montana

- Apar in toate formele de relief, sunt discontinue in munti dar foarte bune calitativ

- In pod campie sunt stratificate ( mai putin bune)

- Alt diferite – 1-3 m in sect jos din C Rom; 0-3 m in C de V; 5-10 m in campiiile inalte din C d V; 15-30 m in sect inalt din C Rom’; 50-60 m Dobrogea de S

- Deficit de apa freatica – C mold, C trans, E C Rom, Pod Dobrogei

- In mtii cantonate in calcare si conglomerate, in flis, in sedimentare

- Apele de adancime nu sunt potabile – uneori au caracter ascensional ; uneori mineralizate cu caracter termal.

- Apele freatice stau la baza alimentarii cu apa potabila

- Prin system de apeducte se alimenteaza, Buc, Ploiesti, Craiova, Tg Jiu, Bacau, Piatra Neamt, Roman, Iasi, Fagaras, Petrosani, Cluj Napoca, Hunedoara

Apele minerale

- Izvoare si sunt legate de prezenta faliilor de agancime , de formarea mtiilor vulcanici, zacaminte + hidrocarburi + contact cu sarea

- In rom > 2000 izv; indifferent prin foraje in peste 500 localitati cu o mare varietate hidrochimica, pedominante : clorosodice, sulfuroase – sulfatate + carbogazoase

- Izv statiuni balneo – climaterice – Baile Herculane, Slanic Mold, Baile Felix.

- In fct de cant de CO2 + sare continuta : izv minerale carbogazase simple : Viseu de sus ; izv min bicarbonate carbogazoase : Sargioz – Bai, Bodoc, Zizin, Borsec; bicarbonate simple – Lescani (Iasi ) ; feruginoase carbogazoase – Dorna, Candreni, Vatra Dornei, Valcele, Buzias

- Feruginoase simple – Turti Bai; sulfuroase : Pucioasa, Strunga, Oltenesti, Baile Herculane

- Sulfatate : Oglinzi, Baltatesti, Amora

- Cloruro-sodice – Cacica, Tg Ocna, Slanic Mold, Slanic Prahova, Telega, Ocnele Mari, Sovata, Turda

- Iodurate : Bosna, Berca, Sarate

- Oligominerale hipertermale

- Oligominerale hipotermale

- Temp apei 41-48 grade C –p Felix; 20-36 grade C Moneasca, Geoagiu Bai

Raurile

Vol anual de apa scursa pe cele 4864 rauri ( fara dunare) este de 40 mld m3.

Dunarea – la intrare in tara adduce annual 170 mld m3 apa, la varsare – 200 mld m3. colecteaza direct sau indirect aprox 99,8% din cant de apa scursa in Rom.

- Raurile au un caracter radiar in interior si circular la extremitati. Din suprafata Rom 30,1% e drnata din raurile din grupa d V; 63,2% - gr de S + E; 6,7 % - raurile dobrogene.

- Pot ec e relative redus din cauza predominarii raurilor cu o lungime < 50km ( 39%) si din cauza debitelor reduse. Navigarea + pot hidroenergetic e redus.

- Raurile au o utilizare complexa : hidroenergie, alim cu apa potabila si industrial , irigatii, piscicultuta, navigatie, agrement, instalatii hidromecanice mari.

- Orase care se dreneaza partia din rauri : Buc, Resita, Iasi, Cluj+ Dej( somesu mic) , Tg Mures ( Mures) , Bv ( Timis + Tarlung) .

- Ind + agric cele mai mari consumatoare de apa.

- Dunarea – sist hidroenergetic si de nav de la POrtile de Fier, durata e trecere a def s-a scurtat de 4 ori – posibilitatea patrunderii unor vase mai mari. din dunare si delta 2/3 din prod de peste a Rom.

Fisiere in arhiva (1):

  • Geografie Economica.docx

Alte informatii

anul III