Meteo

ATMOSFERA ŞI STRUCTURA SA

Atmosfera reprezintă învelişul de aer al Pământului, a cărui grosime este de la nivelul Pământului până la aproximativ 3000 km altitudine.

Atmosfera, funcţie de caracteristicile şi densitatea aerului este împărţită în 5 straturi :

- troposfera – 0 ÷ 11 km;

- stratosfera – 11 ÷ 32 km;

- mezosfera – 32 ÷ 80 km;

- termosfera – 80 ÷ 1000 km;

- exosfera – 1000 ÷ 3000 km.

TROPOSFERA

Este stratul de la contactul cu suprafaţa Pământului în care este cuprinsă ¾ din masa atmosferică şi cuprinde 95% din vaporii de apă. Grosimea acestui strat la Ecuator este cuprinsă între 16÷18 km, la latitudini medii este de aproximativ 14 km iar la Poli de 8 km.

În troposferă temperatura scade cu altitudinea în medie cu 0,65˚C la suta de metri. Această scădere poartă numele de gradient termic vertical, γt .

Această scădere face ca la nivelul superior al acestui strat, la Ecuator temperatura să fie de -80˚C iar deasupra Polilor de numai -50˚C.

Există zone în care temperatura se poate menţine constantă cu altitudinea, fenomenul purtând denumirea de izotermie, iar în altele temperatura creşte cu altitudinea, fenomenul purtând denumirea de inversiune termică.

Troposfera este cel mai turbulent strat. Aici se produc mişcări de convecţie pe verticală, atât ascendente cât şi descendente, care au rolul de a omogeniza din punct de vedere termic aerul, şi mişcări de advecţie numai pe orizontală, care au rolul de a transporta masele de aer dintr-o regiune în alta.

În troposferă se produc toate fenomenele meteo : variaţii de temperatură şi presiune, vânt, nori, precipitaţii, aici se formează centrii barici şi fronturile atmosferice.

TIPURI DE RADIATII SOLARE

Radiaţia solară prezintă anumite tipuri :

- directă – reprezintă cantitatea de energie primită pe 1cm2 într-un timp de un minut la suprafaţa Pământului. Este caracteristică cerului senin şi depinde de transparenţa cerului;

- difuză – este energia primită atunci când cerul este acoperit de nori fiind împrăştiată de nori în toate direcţiile. Cu cât valoarea transparenţei cerului este mai mică cu atât difuzarea este mai mare;

- terestră – este radiaţia reflectată de suprafaţa Pământului spre zonele înalte. La rândul său, atmosfera, trimite o parte din radiaţia terestră primită înapoi la suprafaţa Pământului sub formă de contra-radiaţie a atmosferei (efectul de seră).

BILANTUL RADIOACTIV CALORIC

Reprezinta diferenta dintre cantitatea de energie primita si cea calorica.

Tipuri de radiatii:

a)radiatai solara directa (insolatia)(S) - cantitatea primita de la suprafata pamantului pe 1cm la put2 pe timp de un min.

b)radiataia difuza(D)-cantitatea primita de suprafata terestra ca urmare a difuzarii acesteia de catre nori sau particule.

c)contra radiatia atmosferei(Ea) - radiatia emisa de straturile atmosferice inferioare prin fluzul indreptat spre supr.pamantului.

d)radiatia reflectata(Rs)-functi de natura suprafetei terestre si de unghiuul de incidenta a razelor la suprafata pamantului.

e)radiatia terestra(Et) - radiatia pe lungime de unde lungi degajata de suprafata pamantului.

B=S+D+Ea-Rs-Et, b-bilantul radioactiv caloric.

PRESIUNEA ATMOSFERICA

Prin presiune atmosferica se întelege greutatea cu care apasa o coloana de aer cu sectiunea de 1cm2 si cu înaltimea considerata de la nivelul la care se face determinarea si pâna la limita superioara a atmosferei.

F=5.5X10la puterea15 Tf – reprezinta presiunea cu care apasa întreaga atmosfera asupra globului.

Presiunea atmosferica variaza de la o zona la alta în functie de latitudinea geografica si de temperatura aerului. Presiunea variaza invers proportional cu temperatura.

Presiunea atmosferica se exprima în milimetri coloana de mercur (mmHg) sau în milibari (mb).

Se considera presiune normala presiunea de 760 mmHg la nivelul marii la temperatura de 0°C si la latitudinea de 45°.

Presiunea prezinta tipurile de variatii : pe verticala, periodice si neperiodice.

STRAMTORI

Strâmtoarea Bab-el-Mandeb(uneşte: Marea Roşie cu Oceanul Indian;desparte: Peninsula Arabia cu statul Yemen de Africa)

Strâmtoarea Bass(uneşte: Marea Tasman cu Oceanul Indian;desparte: Australia de Tasmania)

Strâmtoarea Belle Isle(uneşte Golful Saint Lawrence cu Oceanul Atlantic;desparte: Insula Newfoundland de Peninsula Labrador-Ungava, ambele aparţinând Canadei)

Strâmtoarea Bering(uneşte: Marea Bering cu Oceanul Arctic;desparte: Peninsula Ciukotka (Asia) de Peninsula Seeward (America de Nord);

Strâmtoarea Bosfor(uneşte: Marea Neagră cu Marea Marmara;desparte: partea europeană a Turciei de partea asiatică)

Strâmtoarea Cabot(uneşte: Golful Saint Lawrence cu Oceanul Atlantic;desparte: Insula Prince Edward de Insula Newfoundland)

Strâmtoarea Cook(uneşte: Marea Tasman cu bazinul Oceanului Pacific de Sud;desparte: Insula de Nord de Insula de Sud ale Noii Zeelande)