Mărfuri alimentare

Ambalaje.

ambalaje complexe-sunt noi aparute pe piata si combina dif tipuri de mat,in gen un mat celulozic si unu/mai multe straturi plastice sau metalice.

Clasif ambalaje:individuale si collective

Sist de ambalare pt prod alim:1)ambalare in recipienti-pt prodlichide,solide,praf sau granule de dif marimi;recipientii sunt confect din dif mat:celolozice,mase plastice,metal,sticla;pot fi de unik fol/de fol indelungata;dimensiuni:grame,ml,sute de litri;inchidere: etansa/neetansa;dopuri:din pluta ,plastic,capsule metalice.2)ambalare in sistem CRYOUOC-preparate din carne,branzeturi,legume;ambalaje:mat plstic termocontractibil;ambalare:matdin plastic special,contractibil si termosudabil;prod e dozat intr-o punga din care se scoate aerul dupa care se inchide prin termosudare.complexul obt ambal-produs e trecut printro baie de apa fierbinte-se contracteaza mat plastic ce ia forma produsului.3)ambalarea cu rasini alimentare-e specif branzeturilor;consta in pulverizarea repetata pe supraf prod a unor rasini/ceruri care se intaresc in contact cu aerul formand un strat rezistent la act apei,a gazelor,vaporilor.4)ambalarea tip “cocon”-denum vine de la viermele de matase;consta in pulveriz. repetata pe supraf prod a unui mat plastic care se intareste si form un strat impermeabil.5)amb in atm conditionata-se util pt prod alim,sensibile la act oxigenului;in ambalaj se modif proportia dintre O2,N si CO2,eliminanduse total/partial O2 ce e inloc cu N/CO2.6)ambalarea in vid-met prin care se elim relativ total aerul din amblj evit contactul produsului cu O2.7)ambalarea cu “gaz propulsor”-insecticide,cosmetic,frisk;consta in:prod e dozat intrun ambj rezistent la presiune impreuna cu un gaz fiind inchis ermetic cu ajut unui capac cu o valva;prin apasarea ac ansamblul prod-gaz propulsor e evacuat din ambj sub forma de ceata,spuma,jet;8)ambalarea celulara-e specif prod farmaceutice,zahar prod de panificatie;consta in:prod e dozat intrun ambj in care au fost confectionate alveoledupa care se aplik prin termosudare un mat realiz o inchidere termica si o prezenta neigienica a prod.

Preambalarea –e specif legumelor si fructelor proaspete in supermarket;consta in:e conditionat in prealabil ,se cantareste si se amaleaza pt vz. Pt ambalare-in pungi de plastic saculeti. Compoz chim a mf alim

-categ de subst:1)native-specif matprime;apa,subst minerale,proteine,lipide,glucide,vitam,acizi,enzime.2)adaugate-sunt incluse o serie de subst care au scop modif propr senzoriale,val nutritive,val energetica;sunt subst add in timpul proc tehnol/in timpul depozitarii.pastrarii;sunt incluse:aditivii alim,condim alim, otet,alcool etilic,zahar.3)accidentale-apar intamplator in mf alim;ex:reziduri de peticide,insecticide,subst toxice.

A)Apa –se afla in cant mare;dpdv fizic,in prod alim H2O e intal in 2 forme:1)legata-unita prin leg fizico-chimice cu compoz din alim;ac apa se elimina f greu iar pirderea ac duce la pierderea ireversibila a calit prod.2)libera- e elim prin proc tehnologice,elim ac nu e ireversibila si nu afecteaza in mod decisive calit prod. Exprimarea cant de apa:se realiz cu ajut indic %apa .%apa=100-%subst uscata;pt pastrarea fructelor si legumelor proaspete prez imp indic umiditatea relativa de echilibru-UER-reprez rap intre pres partiala a vaporilor de apa de la supraf prod si pres partiala a vap de apa din aer.daca UER<1 prod elimina apa;daca UER>1 prod absoarbe apa.

B)Subst minerala-se clasif in fctie de prop in care se gasesc in prod alim:macroelem,microelem,ultramicroelem.

Calciu:reprez elem constitutive al sist osos;in alim:lapte,si prod lactate;DZR:circa 18g/zi;DZM:1,4g/zi. Sodiu:intervine asupra pres osmotice la niv de cellule asupra presiunii sangelui ,ca stimulator al sangelui;sursa principala:sarea de buc.DZR:2g/zi. Potasiu-reglarea echil la niv de celula;alim:prod vegetale(banana,mere,cartofi,struguri);DZM:0,7g/zi. Fosfor-regleaza buna funct a sist nervos si osos.alim:peste,branza,carne,oua.DZR:14mg,DZM-20mg. Fier-spanac,salata,ceapa verde,oua. Cupru si cobalt:metab,fiindcomp unor enzime sau vitam.alim:ficat,crustacee,moluste,leguminoase.DZM:2-3mg/zi cupru;1-10mg/zi cobalt. Mangan si zinc:infunct unor organe ce produc hormone;alim:cereale,carne,peste,ficat,legume verzi.Mn=3-5mg/zi,Zn=15-20mg/zi. Magneziu-sist osos,cresterea resist la oboseala;alim:cereale,soia,nuci,mere,peste,ficat;0,3-0,4g/zi. Iod –glanda tiroida,absenta duce la gusa endemica.0,15-0,20mg/zi.

C)glucidele-clasif sa realizat in fctie de molecula:simple si complexe. Simple:au in componenta ½ molec de monoglucid.-glucoza,fructoza,zaharoza,lactoza. Complexe :au in compon mai multe molec simple de monoglucid-amidon,glycogen,insulina,celuloza. Proprietati :a)solubilitate:toate glucidele simple sunt solubile in apa;b)capacitatea de absorbire a apei.c)gradul de dulce;d)reactia de caramelizare=propr gluc simple.

Gluc. simple se gasesc mai mult in fructe dulci,miere albine,sfecla de zahar,sange. Gluc complexe se acumuleaza in mediul animal sau in domeniul vegetal,avand rol de subst de rezerva.

Amidonul –poliglucid,cereale,in ind panificatiei si a bauturilor alcoolice. Dpdv al solub in apa,amidonul contine 2 componente:amidoza(solub in apa calda) si amilopectina(insolubila in apa);asimilarea amid de org uman se realiz doar dupa ruperea moleculei in comp mai mici sau prin hidroliza.

Insulina-prin hidroliza duce la fructoza,se acumuleaza ca subst de rezerva in cicoare. Glicogenul –poliglucid,cu molec de baza glucoza si se acumuleaza subst de rezerva in ficat,muschi,drojdii,ciuperci. Celuloza –poliglucid specific regnului vegetal,jucand rol de subst de protectie si de rezistenta. O gasim in copaci,coaja samburilor,cerealelor; nu e asimilata de om,molec de baza este glucoza;faciliteaza tranzitul intestinal.

D)Substantele proteice-subst azotate care contin azot in molecula cum ar fi:protitele si subst neproteice

Amoniacul-in prod alim in cantit mai mari, in urma degradarii proteinelor constiuind un indicator de prospetime. Aminoacizii –sunt comp de baza ale proteinelor. In compoz alim se gasesc 200 de aminoacizi dintre care 10 ,numiti esentiali,sunt necesari org uman dar nu pot fi sintetizati.aportul lor in org uman se face prin alimente.

E)Lipidele-au imp energetic pt organism;dpdv chimic sunt estri ai glicerinei cu acizii grasi. La lipidele care au molec predominanta acizii grasi saturati,starea de agregare e solida-untura,unt. In grasimile vegetale predomina acizii grasi nesaturati(ulei de masline,fl soarelui). Princip propr ale grasimilor in ind alim:hidogenarea,oxidarea,degradarea pirolitica(fenom de degradare a grasimilor la temp ridicate),sicativitatea(propr grasimilor de a forma o pelicula rezistenta la apa.vapori si gaze.),hidroliza grasimilor(baza fabr sapunurilor). F)Pigmentii-intal in cantit mici in prod alim,care confera ac culoarea specifica. Pot fi naturali:CAROTEN(provitam A),ANTOCIAN(rosu-sist circulator),FLOVONE(galben-gutui,lamai),CLOROFILA(verde)