Istoria Pragmatica a Invatamantului European

Imagine preview
(8/10)

Aceasta fituica rezuma Istoria Pragmatica a Invatamantului European.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 6 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, o poti descarca. Ai nevoie de doar 3 puncte.

Domeniu: Istorie Universala

Extras din document

In Ev Mediu intunecat, lipsesc marturiile scrise si avem numai speculatii.

In sec 4, incepe istoria invatamantului din Ev Mediu. Crestinismul incepe sa se rasp in Occident, incepe sa se impuna asupra cultelor Antichitatii. Statul (Imp Roman) incepe sa ia masuri impotriva cultelor pagane. Edicte imperiale interzic functionarea cultelor pagane, sacrificiile zeilor, confisca bunurile- in Imp Roman raman centre de cultura antica. In sec 4- 2 centre: Alexandria si Atena. Ele conserva modelul scolilor antice, aici sunt ganditori formati in spiritul Antichitatii. Numarul studentilor din Alexandria scade, iar reminiscentele antice dispar in sec 7 (cucerita de catre arabi).

In Atena, rezistenta Antichitatii este mai indarjita. Academia Platoniciana- filosofia neo-platonicista: se cultiva stilul de invatam antic. Insa si aici crestinismul se impune- scoala neo-platoniciana dispare pe la 529, cand Iustinian interzice activ ei. Rezulta o perioada in care inv intra in colaps.

Datorita invaziilor barbare, Imp Roman e bulversat, iar sist de invatam se dezmembreaza, a. i. problema inv dispare. In acest context, se pune intrebarea „ce se mai pastreaza din inv Antichitatii?”. Raspuns: acele scoli de gramatica au disparut/ si-au incetat activitatea. Acest declin incepe din sec 5. Are loc o disparitie treptata si in sec 6 aceasta structura a inv roman se dizolva.

Barbarii- atitudini diferite: fata de sist juridic si pol roman, au preluat multe din structurile pol romane, dar in privinta invatam, nu au avut aceeasi toleranta datorita ignorantei lor. Nu se pune prob disparitiei scolilor romane numai pe seama barbarilor. Scolile intrasera in criza dinainte de invazii (inca din sec 4, camd crestinismul a inceput sa prinda teren: ruptura intre aceste scoli romane si comunitatile crestine, refuzul legaturilor cu literatura pagana). Prob sustinerii invatam roman ramasese doar pe seama clasei politice (aceasta nu avea o identitate de constiinta- adanc ancorata inspre autoritate si acceptarea crestinismului din considerente formale incapabila sa rezolve problemele invatam din Imp Roman).

Personalitati:

1. Ausonius (309-394)= dascal, unul dintre cel mai buni din epoca: profesor al scolii din Bordeaux (scoala de tip clasi, romana), bun orator al vremii sale, a fost numit de familia imperiala ca tutore al lui Gratian (viit imparat), numit prefect al Italiei, Galiei, Africii de Nord; dupa caderea lui Gratian, s-a retra in Aquitania  memorii calitatea scolilor romane in sec 4= foarte bine structurate, cursuri de gramatica si retorica, un curriculum compact, logic si structurat.

2. Appolinaris- sec 5 (430- 484)- lider politic si episcop. Conjunctura pol se schimba: incepusera invaziile barbare (regate de margine); inca s-au mai mentinut cateva perioade de pace si prosperitate  speranta ca se va mai putea intoarce la vremurile Antichitatii. Situatia scolilor este reflectata in poemele si corespondenta lui A. Aflam ca aceasta situatie a scolilor romane se schimbase; el constata ca nivelul de invatam superior disparuse cu totut. Scolile romane functionau intr-un ciclu elementar si mediu, invatam superior cantonandu-se in zona particularilor- tutori.

3. Grigore din Tours- sec 6: episcop de Tours. Cronicile sale (istoria francilor etc)- situatia invatam este catastrofala; nu se aminteste vreun ciclu oficial primar, el fiind educat de un preot- tutore („nu mi-a vorbit de cultura Antichitatii”). Scolile romane incepeau sa dispara si din memoria contemporanilor. El isi cere scuze ca pe alocuri nu scrie corect, ci confuz. In Gallia, studiile artelor si stiintelor liberale se stinsese demult. Nu exista nici o alta cronica, care sa ateste un inavatam oficial  stare catastrofala a invatam european.

Procesul din Gallia este generalizat in Imp Roman si Occid European. Pe parcursul a 2-3 secole, invatam laic s-a dezmembrat (asemeni Imp Roman); singura oaza in care mai functionau cateva scoli de model antic este centrul spatiului italian (protejat fata de barbari)= acesta este fundamentul urmatoarelor universitati (sec 11). Datorita invaziilor barbare, cultura mediteraneana intra in colaps. Disparitia scolilor municipale de retorica si gramatica a provocat un val de ignoranta ce a maturat cea mai mare parte a Europei. Forta distructiva a barbarilor a fost putin diminuata de faptul ca patrunzand pe teritoriul roman, au preluat treptat crestinismul  mai disciplinati, spirituali, mai toleranti fata de romani. Crestinarea barbarilor a diminuat socul impactului si a permis societatii europene sa-si prezerve anumite cutume culturale antice. Chiar daca in functionarea la cote de avarie prin diverse forme, un bagaj minimal al culturi antice a reusit sa se salveze, bagaj transmis mai departe de societate  noua societate de dupa invazie a devenit constienta ca este nevoie de bagajul spiritual al Antichitatii, ca trebuie salvat si preluat, moment in care Europa incepe sa iasa din intuneric.

Ce se intampla cu scolile in aceasta epoca?

Sec 4-5= nivel tragic. Biserica crestina nu s-a substituit statului imediat dupa prabusirea Imp Roman pentru a sprijini educatia. In Europa, apetitul pentru educatie se stinsese. Educatia nu mai era o conditie a unei cariere, contau aptitudinile militare si forta. Biserica nu era constienta de faptul ca ea trebuie sa sprijine educatia. Intr-o prima faza, Biserica a fosr reticenta fata de cultura antica (dupa persecutii- bataie de joc). La inceput (sec 4-6), Bis s-a orientat inspre educatie, dar numai din dorinta de a aprofunda textele sfinte si de a le populariza, pentru a imbunatati performantele religioase. De nevoie, incepe sa prinda un nou sistem educational, ce nu se putea compara cu vechile scoli romane. Era vorba de o educatie strict religioasa, total rupta de viata, de aspecte practice, utile ale vietii. In mai putin de un secol, aceasta fractura intre educatia rel si cerintele sociale s-a facut simtita, iar bis e nevoita sa preia si educatia laicilor. Era nevoie de formarea unor elite politice si administrative (prefecti, conducatori de districte etc).

Spre sfarsitul acestei etape, sec 4-6, invatam intra pe o panta ascendenta.

Scolile manastiresti/ monasticismul

In sintezele clasice de istorie a invatam, problema invatam apare astfel: dupa caderea Imp Roman, singurele scoli active au fost scolile manastiresti.

In invatam bisericesc, pentru Ev Mediu intunecat, este o acuta lipsa de informatii si f multa confuzie. Marturiile din aceasta epoca sunt extrem de putine, iar cronicile care se refera la Ev Mediu intunecat au fost relatate la multa vreme dupa evenimentele narate  mixturi naive de informatii reale si evenimente fictive + credulitate exagerata si piosenie. Nu exista justificari de natura politica, sociala, economica. Monasticismul a intruchipat pionieratul invatam medieval. Alti istorici contesta acest lucru; ei afirma ca mediul monastic foarte ascetic nu a fost un mediu propice invatamantului, educatiei.

Cassiodorus, nascut in 480? in nordul Italiei- sfetnic al regilor ostrogoti ce au dominat spatiul italian in primele decenii ale secolului 6. Spre sfarsitul carierei politice, si-a propus sa deschida o scoala crestina la Roma, dorinta sa fiind de a imbina studiul textelor biblice si artele liberale (suma domeniilor de cunoastere a Antichitatii). Conflictele l-au impiedicat insa. El a reusit in aprox 540 sa intemeieze 2 manastiri in care si-a aplicat programul. Pentru a sprijini educatia din manastiri, a compilat mai multe texte ce urmau a fi folosite de calugari. Educatia se baza pe memorare. El a popularizat structurarea artelor Antichitatii in 7 domenii (a fost printre primii).

Perspectiva lui Cassiodor asupra invatam monastic nu era generalizata. Mai generalizata era persp Sf Benedict (din pacate). El fusese trimis la Roma in tinerete. Acolo a ajuns la concluzia ca studiul literaturii si al artei antice are un efect satanic asupra tinerilor, astfel incat el a renuntat la aceasta educatie laica, sustinand ca mai bine e sa fii ignorant decat sa aprofundezi cultura pagana. In 529, a intemeiat manastirea Monte Cassino (locul unui vechi Templu al lui Apollo). Aici nu a permis studiul artelor liberale. Exemplul lui a fost preluat si de alte personalitati ale epocii.

Papa Grigore cel Mare, sec 6, a fost si el educat in scolile publice romane. A fost chiar stralucit in studiul gramaticii, retoricii si logicii. S-a retras din viata publica, devenind calugar. Chiar si dupa ce a ajuns papa, a ramas ca si conceptie calugar ascetic . Nici el nu a permis studiul literaturii clasice greco-romane, pagane, pe care o considera contrara spiritului crestin. Perspectivele lui Benedict si Grigore au ramas dominante in scolile manastiresti  aceste scoli, in Ev Mediu intunecat, nu s-au putut transforma in focare de educatie.

Singura exceptie de la aceasta stare de fapt generalizata a fost in teritoriile spaniole. Exista o puternica controversa intre crestinii ortodocsi (nu cei de azi, cei cu dreapta credinta) si eretici (arianismul era cea mai mare erezie). Pentru a lupta cu ereticii, crestinii au fost obligati sa foloseasca textele clasice din literatura greco-romana. Promotorul unei asemenea strategii a fost Isidor, sec 6- inc sec 7 (570-636), episcop de Sevilla, care s-a condus dupa conceptia ca „mai bine sa se studieze gramatica decat ereziile”.

Concluzie: in aceasta etapa a Ev Mediu intunecat, ideea educatiei publice in manastiri este una falsa si, practic, educatia publica este un concept inexistent.

Educatia irlandeza

Sec 6-8: viata monahala in Europa se scufunda in ignoranta. Aceasta era total indiferenta la problemele educatiei, mai ales publice. In aceasta perioada, manastirile irlandeze marcau o etapa a renasterii educatiei. Circumstantele acestei infloriri nu sunt total cunoscute. In Irlanda, crestinismul a prins radacini in sec 4. Timp de 2 secole, invaziile barbara au rupt leg dintre Irlanda s

Fisiere in arhiva (1):

  • Istoria Pragmatica a Invatamantului European .doc

Alte informatii

Univ. Babes-Bolyai, Fac. Studii Europene, sectia RISE