Subiecte Programarea Sistemelor Informatice

Modelarea c.u.

c.u =o baza comuna de dialog intre utilizator si echipa de dezv. C.u raspunde la 4cerinte: 1cu descrie cerintele functionale ale sist in termen comun pt utiliz si echipa de dezv a si. 2cu constituie un cadru de referinta comun pe parcursul intregului sistem. 3cu asigura abilitati de a trasa si urmari legatura dintre fiecare cerinta formulata de utilizator. 4cu contribuie la formarea bazei pt testarea si verificarea sist produs.

Diagr cu prez.: -acrtorii, -cu asociate acestora. Un cu corespunde unui serviciu furnizat de catre o unumita entitatecare emite o anumita activ pt unul sa mai multi utiliz cum ar fi o cls de ob. Utiliz sunt intotdeauna externi activitatii avute in vedere si sunt repr ca actori ai cu. Un anumit cu poate apartine aceluiasi sistem/entitati motiv pt care se poate recurge la incadrarea lor in dr. Un actor poate comunica cu mai multe cu ale aceleiasi entitati.

Relatii ce pot aparea inre cu: 1rel de extensie arata caa un cu poate fi extins cu un comportament aditional definit intr-un alt cu. O rel de extensie cupr o cond de am si referinte la1 sau mai multe puncte de extensie din cu destinate. Extensia se repr printr-o sageata trasa cu linie punc si notata cu cuvantul rezervat intre <<extend>> 2rel de incluziune include faptul ca o instanta a unui cu cuprinde si comportamentul specificat printr-un alt cu. Se repr printr-o linie punctata langa cvare se scrie <<include>> 3rel de generalizare ex: B este o specializare a lui A. Diagr cu fol 5 simboluri: -actorul, -cu, -decizia de pornire(un punctuletz cu o sagetica), -sf op(un punct intr-un cerc cu o sageata pe cerc) –simbol pt decizie(un romb)

Modelarea comportamentului

Diagrama de stari descrie comportamentul claselor de ob, cu, a operatiilor sau metodelor respective. Conceptul de stare detine un loc important in paradigma obiectuala, motiv pt care sch de stare pe care le poate suporta un ob al unei cls de ob infl comportamentul acestuia fapt ce conduce la: 1enumerarea starilor posibile ale ob sau cls de ob. 2enumerarea eventualelor reguli, restrictii ce genereaza ordinea inlantuirilor starilor. 3.trecerea de la o stare la alta. Diagr de stari serveste pt a repr suita de stari prin care poate terce un element de modelare. Ex: o fact care este un ob din cls de ob „FACTURI” si care a fost emisa este in starea de incasare iar ulterior ea poate evolua spre una din urm stari: a)”incasata partial” b)”incasata integral” c)”refuzata” d)”stornata”. Diagr de stari are in struct sa 4 concepte: st initiala, stare, tranzitia si ev declansator, st finala. Conceptul de tranzitie folosit in diagr de stari reda trecerea de la o stare la alta fiind asociata eventual cu executarea unei actiuni. Dpdv conceptual tranzitia este instantanee fiind posibila situatia ca 2 stari implicate intr-o tranzitie sa fie identice. Tranz poate fi declansata de: -incheierea act si activ starii interne, -starii curente, -producerii unui ev. Se considera un ev orice sch notabila care det o modif de stare, motiv pt care un ev consta din: -verif unei cond predef, -scurgerea unui interval de timp, -primirea unui semnal de la alt ob, -invocarea unei op de catre un alt ob sau de acelasi ob.

Definirea comportamentului. Comportamentul claselor de ob se reda prin interm a 3 diagr: de activ, de secv, de colab

. Diagr de activ serveste la descrierea dinamicii sist si foloseste urm elemente: -punct de plecare(pct cu sageata), -actiunea(dr), -tranzitia(sageata), -punct de decizie(romb), -bare de sincronizare( _sau/ ) punct final(cerc cu pct cu sageata duble.