Politici Financiare

Imagine preview
(8/10)

Aceasta fituica rezuma Politici Financiare.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 3 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, o poti descarca. Ai nevoie de doar 3 puncte.

Domeniu: Management

Extras din document

CURS 1

POLITICI SI STRATEGII FINANCIARE

Continutul finantelor private

Finantele private sunt privite ca practica, politica si teorie.

1 Practica financiara-obiectivul este maximizarea valorii intrep deci cresterea averii actionarilor. Stapanirea tutror mijloacelor si intrumentelor de atingere a acestui ob face ob gestiunii financiare.Gestiunea fin trebuie sa respecte 3 cond:

*obtinerea nei rentab separate de actionari in rap c alte oportunitati de investitii oferite de piata financiara si in rap c gradul de risc asumat prin investitia cap in respectiva intrep.

*asig unei bune solvabilitati a intrep fata de creditori lucrand intr-un mediu aleator.

*asigurarea unei bune flexibilitati de actiune pt toti participantii la viata intrep

Analiza fin: ca prima act a practicii financiare poate fi studiata act interna a responsab intrep si ca act externa din partea actualilor si potentialilor parteneri ai intrep.In analiza interna se urm identificarea potentialului de degajare de luxuri nete de trezorerie (cash-flow), iar in analiza externa se urm echilibrul fin realiz nivelul fondului de rulment si rentab intrep la nivelul marjei de acumulare, al rap de autofin.

Principalele actiuni ale analizei fin se pot desf in sccesiune sau etape independente de lucru:

-analiza echi fin pe baza bilantului

-analiza marjelor de rentab pe baza contului de rez

-diagnosticul fin al rentab si riscului intrep

-analiza fluxurilor fin pe baza tab de finantare

Bugetarea intrep- atragerea de capitaluri externe,pastrarea si atragerea segmentilor de piata si altor operati de strategie si tactici ec gasesc in analiza fin o baza de fundamentare. Gestinea fin este ansambll act de adm a resurselor banesti a intrep putem distinge: o gest fin pe ts a activelor si pasivelor circlante si o gestine fin pe termen mediu si lung a activelor si pasivelor permanente.

2 Politica fin :finantele fac obiectul unei politici a managerilor care este expresia unui comportament a unei alegerii, decizii tactice ce vizeaza atingerea in cea mai buna masura a ob de maximiz a valorii, la nivelul intrep se det 3 politici fin considerate la incept independente:

a)pol de investitii

b)pol de finantare

c)pol de divident

a)alternativele de decizii pot fi:

-specializarea: marimea profitului de activ in produse noi.Pt aceasta se vor propune invest interne in achizitionarea de echipamente noi in perf ectionarea pers etc.Ei I se asociaza riscul unei prea mari specializari, dar si rentab cuceririi temeinice a segm de piata respectiv.

-diversificarea resp cump de participantii la capit social al altor soc.Diminuarea risculi prin diversificare are loc fondul unei rentab mai moderate ca medie a rentab dif activitati interne si externe.Alegerea uneia sa alteia dintre alternative sa a unei combinatii se fundam pe contrib lor la cresterea val intr. O prima ipostaza a teoriei fin a fost aceea a separarii nete a politicii de investitii de pol de finantare (pt orice proiect de invest piata fin ofera destule oprtunitati de procurare a cap necesare) .Pe baza acestui postulat fin s-a constituit criteriul de selectie a proiectelor de investitii:

In politica de finantare,alternativele de decizie pot fi: surse interne rea din atofin (amortiz +profit) si din dezinvesti(cesiuni) de active fixe si circulante

Surse externe(atragerea de cap) pot fi:

-propii (atragerea de cap noi de la act)

-imprumutate 9de la banca sau imprunutatori publici)

Criteriul de selectare a uneia sau alteia sau a unei comb dintre ele este costul mediu ponderal al intrep.Este vorba de costul marginal al cap suplimentar necesar pt fin proiectelor de investitii.Autofin este mai ieftina si costuri mai reduse se pot obtine la credit bancare si imprumutul obligatar daca rata de indatorare este rezonabila.

Cele mai costisitoare sunt atragerea de capital de la actionari, cresterea cap propiu prezinta avantajul imbunatatirii structrii fin a intrep si ofera in consecinta noi oportunitati de in a dezv.Preocuparile recente de integrare a deciziei de invest c cea de exist a condus la formularea ni alt criteriu de selectie a proiectelor de invest si anme valoarea actuala neta ajustata (VANA) care ia in calcul oportunitatile de cap oferite de piata fin. In principiu è VANA = VAN de invest+Van de fin.

Politica de divident priveste decizia AGA de a distribui dividentele ce au è la incheierea exercitiului fin si/sau de a le reinvesti in dezv intrep.Distribtia de dividente da imaginea unei firme rentab si remunerat pt cap sale propii.Distrib const de div de la cresterea increderii public fata de intrep la cresterea val de piata. Reinvestirea din profitul net è la cresteri autonome fin la cresterea cap de autofin, la imbunatatirea structurii fin a cap intre toate acestea constituie fact de crestere a val intrep.

Alternativa partiala sa integrala a PN in fin proiectelor de invest face parte din pol de fin.De aceea spnem deseori ca politica de divident face parte din pol de finantare.Evaluarea intrep devine posibila dpa analiza fin a performantei acesteia si dupa surprinderea elem de strategie a innvest si finantarii lor.Se poate face o evaluare a patrim de A si P o evaluare a fluxurilor viitoare de venitri sau evalare mixta a cap prezente si viitoare de remu nerare a investitiilor cap.Or care ar fi metoda de evaloare se cerceteaza valuarea intrinseca de piata a intrep in ansamblul lor si/sa a CPR investite in aceasta.Faptul ca utilizand diferite metode se pot obtine valori diferite aceleia si intrep se dat integrarii diferentiate a inf in calclul valoric precum si dif intentiei urmarite de investitori pt max val cap lor (arbitraj al dif oportunitati de investire in ec)

3 Teoria fin continutul finantelor face ob unei teorii recente ce s-a cristalizat in ltimii 40 ani.Dispune de : un sistem de ipoteze pt caract pietei fin in rap c piata perfecta (sa cel ptin eficienta).Un sistem de modele cu gr crescut de generalitate pt forma ac ipoteze si pt evidentierea implicatlui aplicarii lor in realiz verificarea empirica a ipotezelor si modelelor.Teste statistice de validare a verif facute pe esantioane o intrep c baze mari de date empirice.

Obiectul fundamental al intrep

Teoria ec neoclasica sa teoria fin au identificat ca ob major max val intrep sau maximizarea averii propietarilor.In forma initiala acest ob a fost exprimat sb forma profitului.Pt intrep care conteaza la brsa ob fundamental ai poate aprecia prin maximiz capitalizarii bursiere (nr actiuni*cursul bursier). Teoriile directoriale sau manageriale privesc intrep ca un grad de indivizi c ob individuale specifice,pt acestia se cauta o maximiz a functiei de utilitate dpdv al cond intrep.

Aceasta fct se construieste pe baza a 5 variabile indep:

-marimea sal managerilor

-efectul de personal

-volumul investitiilor

-nivelul costurilor

-profitul

Scopul urmarit prin ac ct este cresterea ec a intrep,cresterea poate fi vazuta a CA sau a activului ec total.

Fisiere in arhiva (1):

  • Politici Financiare.doc