Gestiune Hoteliera

Imagine preview
(8/10)

Aceasta fituica rezuma Gestiune Hoteliera.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 14 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, o poti descarca. Ai nevoie de doar 5 puncte.

Domeniu: Marketing

Extras din document

1.1 Lanþul hotelier InterContinental este un exemplu de extindere:

a) în zone de interes turistic;

b) în legãturã cu cãile de comunicaþie;

c) acolo unde s-a dezvoltat o activitate economicã;

d) pe toate continentele, cât mai uniform în întreaga lume.

Explicaþie:

Hotelurile InterContinental sunt prezente pe toate continentele, dar distribuþia lor nu este uniformã: peste 30% din total sunt în Europa. Deºi metropolele în care sunt amplasate cunosc o activitate economicã susþinutã ºi prezintã interes turistic, extinderea lanþului s-a fãcut de cãtre Pan Am în relaþie directã cu deschiderea de linii aeriene ale companiei spre noi destinaþii.

1.2 Care va fi efectul creºterii cererii hoteliere pe o piaþã anume, în condiþiile în care nu se dau în funcþiune alte hoteluri?

a) creºterea tarifului ºi a ratei ocupãrii;

b) scãderea tarifului ºi a ratei ocupãrii;

c) tariful ºi rata ocupãrii nu au nici o legãturã cu cererea, ci caracterizeazã capacitatea de cazare existentã;

d) fie creºterea tarifului ºi scãderea ratei ocupãrii, fie invers.

Explicaþie:

Sporul de clientelã este absorbit prin creºterea tarifului ºi/sau a ratei ocupãrii.

1.3 Definirea ºi conceperea produsului hotelier trebuie fãcutã adresându-se:

a) tuturor segmentelor de clientelã, potrivit unei strategii nediferenþiate, pentru a capta un numãr cât mai mare de clienþi ºi a ocupa eficient capacitatea de cazare;

b) unui segment de clientelã anume;

c) unui segment de clientelã de bazã, cãruia i se va adãuga un segment complementar;

d) nimãnui în mod expres, clientela structurându-se ºi fidelizându-se ulterior, în funcþie de identitatea dintre nevoile sale ºi oferta hotelului.

Explicaþie:

Hotelul trebuie conceput pe adresa unui segment de clientelã pentru care existã cerere nesatisfãcutã, iar concurenþa poate fi contracaratã. Suplimentar, pentru a acoperi perioadele de afluenþã slabã a clientelei de bazã, trebuie "þintit" - prin dotãri - un segment complementar de clientelã. Adresându-se tuturor, nu te adresezi nimãnui ºi clientela nu poate fi atrasã.

1.4 Indicele de frecventare al unui hotel este superior pentru segmentul de clientelã reprezentat de:

a) vacanþieri;

b) individuali-afaceri;

c) participanþi la conferinþe;

d) consumatorii de la restaurant, fãrã cazare.

Explicaþie:

Indicele de frecventare desemneazã numãrul de clienþi care stau într-o camerã ocupatã la un moment dat. Evident, clienþii fãrã cazare nu conteazã în nici un fel. Dintre celelalte trei segmente menþionate, vacanþierii sunt cei care se cazeazã cel mai adesea câte doi, ocupând camerele hotelurilor la capacitatea lor (douã locuri). Segmentele individuali-afaceri ºi participanþi la conferinþe ocupã de multe ori camerele duble în regim de single.

1.5 Tariful mediu real al camerei este:

a) tariful afiºat al camerei;

b) cifra de afaceri din cazare / nr. camere ocupate;

c) (tariful afiºat pentru un loc de cazare x nr. înnoptãri) / nr. camere ocupate;

d) media ponderatã a tarifelor camerei pentru zilele lucrãtoare din sãptãmânã ºi, respectiv, pentru zilele de week-end.

Explicaþie:

Date fiind categoriile de clienþi pentru care se acordã tarife preferenþiale (contractuale) etc., tariful mediu efectiv încasat (real) este inferior tarifului afiºat la recepþie. De regulã, tariful afiºat priveºte ocuparea unei camere de cãtre una sau douã persoane ºi nu ocuparea unui loc de cazare, aferentã partajului. În fapt, tariful mediu real nu poate fi calculat decât ulterior, pe baza cifrei de afaceri din cazare.

1.6 În hoteluri, în medie, raportul dintre încasãrile din cazare ºi încasãrile din alimentaþie este:

a) încasãrile din cazare sunt mai mari decât cele din alimentaþie;

b) încasãrile din cazare sunt mai mici decât cele din alimentaþie;

c) nu poate fi stabilitã o regulã;

d) încasãrile din cazare sunt egale cu cele din alimentaþie, ambele fiind servicii de bazã.

Explicaþie:

Ca medie mondialã, încasãrile din cazare deþin peste 55% din cifra de afaceri. Diferenþa este reprezentatã de alimentaþie ºi alte servicii.

1.7 Cât ar trebui sã fie tariful afiºat al unei camere la un hotel a cãrui investiþie specificã pentru o camerã este de 150.000 USD?

a) peste 150 USD;

b) 150 USD;

c) sub 150 USD;

d) 15 USD.

Explicaþie:

Potrivit regulii 1/1000, tariful mediu real al camerei trebuie sã fie egal cu 1‰ din investiþia specificã pentru o camerã. În acelaºi timp, tariful mediu real este inferior tarifului afiºat, datoritã reducerilor aferente tarifelor contractuale etc.

1.8 La un hotel, indicele de penetrare a pieþei ar putea sã aibã valoarea:

a) 50-70%;

b) 0,9-1,4;

c) 2-3;

d) 9-14.

Explicaþie:

Indicele de penetrare exprimã raportul între rata ocupãrii hotelului dat ºi rata medie a ocupãrii tuturor hotelurilor concurente pe piaþã. Adesea, în studii, este estimat un indice supraunitar. Evident, el nu poate sã atingã valori prea mari. 2-3 ar putea fi durata medie a ºederii, iar 50-70% ar putea reprezenta rata ocupãrii.

1.9 Expresia simplificatã a cash-flow-ului brut este:

a) amortizare + profit;

b) amortizare + profit - rambursare credit;

c) amortizare + profit - investiþie de înlocuire;

d) amortizare + profit - (rambursare credit + investiþie de înlocuire).

Explicaþie:

Cash-flow-ul brut cuprinde: amortizarea, provizioanele cu caracter de rezervã ºi profitul. Deducerea ratelor scadente la credit ºi a investiþiilor de înlocuire conduce la obþinerea cash-flow-ului net.

1.10 Termenul de recuperare a investiþiei este:

a) investiþia iniþialã / cash-flow-ul mediu anual actualizat;

b) durata de repartizare pe costuri a investiþiei iniþiale sub forma amortizãrii;

c) durata normalã de funcþionare a mijloacelor fixe aferente investiþiei iniþiale;

d) investiþia iniþialã / profitul net mediu anual.

Explicaþie:

Variantele b ºi c exprimã aceeaºi duratã normalã de funcþionare a mijloacelor fixe, aprobatã prin H.G. nr. 964/1998. Termenul de recuperare trebuie calculat prin raportare la cash-flow-ul actualizat ºi nu la profitul net.

Test-grilã de autoevaluare 2

2.1 Hotelul asigurã:

a) prestarea de servicii de cazare ºi a room-service-ului;

b) prestarea de servicii de cazare, alimentaþie ºi a altor servicii specifice;

c) prestarea de servicii de cazare ºi a unor servicii puse la dispoziþie prin recepþie;

d) prestarea numai a serviciilor de cazare.

Explicaþie:

Deºi hotelul este legat indisolubil numai de existenþa serviciilor de cazare, de obicei acestora li se adaugã ºi alte servicii. Sunt tot mai rare hotelurile care nu asigurã micul dejun. Cu toate acestea, în oraºe,

Fisiere in arhiva (1):

  • Gestiune Hoteliera.doc

Alte informatii

teste grila