Strategii și Politici de Marketing

Benchmarking

RATIUNI DE-A REALIZA BENCHMARKINGUL

Ratiunile pentru a realiza benchmarking-ul sunt

urmatoarele:- se descopera domeniul în care întreprinderea egaleaza

pe cel mai bun;

- ajuta sa se identifice punctele forte si slabiciunile care se

transforma în oportunitati de ameliorari;

- se pleaca de la experienta de lider de la altii;

- ajuta la justificarea si la ierarhizarea costului resurselor

destinate ameliorarilor;

- permite sa se ramâna competitivi si sa fie atins nivelul de

satisfactie totala a clientului.

DEFINITII ALE BENCHMARKINGULUI

Gerald Balm:

“ Actiunea continua de comparare a unui proces, produs sau

serviciu cu o activitate similara, reputate, cunoscuta ca cea

mai buna, cu scopul de-a fixa obiectivele si actiunile de

ameliorare ambitioase dar realiste, pentru a deveni si a

ramâne mai bun între cei mai buni într-un timp rezonabil”.

Xerox:

“ Procesul de cautare constanta de noi idei de metode si

practici, de procese si de adaptare a acestor practici; sau

adaptarea unor idei bune si aplicarea lor în practica în scopul

de-a deveni cel mai bun dintre cei mai buni”.

Robert Camp:

” Benchmarking-ul este procesul continuu de evaluare a

produselor noastre, serviciilor si metodelor în raport cu

concurentii cei mai seriosi sau cu întreprinderile recunoscute

ca lider în sectorul lor”.

BENEFICII ASTEPTATE ALE BENCHMARKINGULUI

-Ameliorarea principalelor indicatori financiari si altii;

-Mentinerea viabilitatii, competitivitatii si profitabilitatii;

-Punerea în aplicare în cadrul întreprinderii a celor mai bune practici în vigoare

în industrie;

-Definirea obiectivelor credibile, ambitioase si accesibile;

- O mai buna definire a asteptarilor clientilor;

-Faptul de-a deveni si de-a ramâne lider;

-Identificarea punctelor tari si slabiciunilor;

- O realizare mai rapida a obiectivelor cu posibilitatea unor riscuri mai mici;

-Accesul partenerilor benchmarking-ului la creativitatea salariatilor;

- O credibilitate crescuta a proceselor de ameliorare;

- Crearea unui climat propice la strapungerea tehnologica;

-Faptul de-a încerca de-a se autodepasi, devenind cel mai bun posibil;

-Îmbogatirea si cresterea ideilor bune ce cuprind tot domeniul;

-Stabilirea unei retele de contacte si schimburi profesionale;

- O mai mica reticenta a colaboratorilor la schimbare;

-O mai mare mândrie si o mai buna stare de spirit a colaboratorilor.

CE ESTE E.C.R. ? (EFFICIENT CONSUMER

RESPONSE)

RASPUNS EFICIENT PENTRU CONSUMATOR este una din noile

strategii manageriale ce a fost dezvoltata în S.U.A.La începutul anilor ’80,

continentul nord american a fost lovit de o adânca recesiune. Cheltuielile

consumatorului cresteau, marcile private amenintau marcile consacrate. Wal Mart, cel mai bun detailist din lume a început sa testeze o expansiune în sectorul alimentar. Aceste cauze au determinat liderii detailistilor alimentari

sa initieze în 1992 un studiu. Joint Industry Project on Efficient Consummer

Response studiul (ce cuprinde mai multe mai volume) a fost realizat de Kurt Salmon Associates, Inc. Management Consultans pentru: Uniform Code,Concil, Inc. Groceny Manufactures of America, Food Marketing Institute, National Food Brokers Association si American Meat Institute si publicat în

Ianuarie 1993.Esential aparea principiul reingineriei procesului de afaceri la punctul de legatura între producatorii si detailistii domeniului alimentar. Astazi, aproape toate tarile Europei de Vest sunt într-o situatie similara

macroeconomica.Cei care au raspuns E.C.R. în Europa sunt producatorii de produse

alimentare transnationale care au reusit în experienta lor E.C.R. din SUA. Începutul patrunderii E.C.R. în Europa a fost iulie 1995. Grupul

european E.C.R. a fost un grup compus din aproximativ douazeci de mari

societati din industrie si comert ce avea ca deziderat de a pune la punct un

E.C.R. “european”.

Viziunea comuna a demersului, filozofia E.C.R. este: “A MUNCI ÎN

COMUN PENTRU A SATISFACE MAI BINE DORINTELE

CONSUMATORULUI, MAI RAPID SI CU UN COST MAI SCAZUT”

(“WORKING TOGETHER TO FULFIL CONSUMER WISHES BETTER,

FASTER AND LESS COST”).

Coordonarea acestui demers este sustinuta de patru organisme

profesionale: C.I.E.S. (Le Centre International des Entreprises du Secteur

Alimentaires - cu sediul Paris-New-York-Tokyo-Singapore-numit în anul

1995 “The Food Business Forum”); A.I.M. (Asociation des Industries de

Marque); EUROCOMERCE si EAN International, toate trei cu sediul la

Bruxelles.Prima conferinta europeana E.C.R. a avut loc în 25-26 ianuarie 1996

la Geneva si a fost realizata de producatorii: Coca-Cola, Johnson &

Johnson, Kraft Jacob Suchard, Mars, Nestle, Procter & Gamble, Unileveri,Danone;distribuitorii: Ahold, Albert Heijin, Asko, Auchan,

Delhaize,Promodes,Rewe, Rinascente si Tesco si cele patru organisme profesionale: C.I.E.S., A.I.M., E.A.N. International si EuroComerce. La

aceasta conferinta cruciala a participat din România o singura firma,RESCOPA SA, prin reprezentantul sau Presedintele – Director Comercial, în

persoana autorul.

Toate au fost motivate de rapoartele despre realizarile investitiilor,

prognozate ca atractive, în dezvoltarea tehnologica a E.C.R. si, astfel,dornice sa transfere experienta E.C.R. în marketurile europene. Unii s-au asteptat la rezultate mult mai rapide ale implementarii decât în S.U.A.,

întrucât costurile cu personalul si cu distributia fizica sunt mult mai ridicate decât în SUA.

Unii au spus ca E.C.R. nu are nimic nou, ci doar implementarea

principiilor actuale în industria alimentara justificat de faptul, adevarat partial, ca unele categorii manageriale si strategii sunt practicate, în alte domenii, în Europa de cca. 20 de ani. Oricum prin eforturi coordonate ale

producatorilor si detailistilor, s-a prevazut si realizat cresterea câstigurilor în întregul lant de aprovizionare (supply chain) si suprimarea costurilor care nu

sunt necesare.Schimbarea principala consta nu numai în manevrarea unor

instrumente, tehnici manageriale ci în redefinirea relatiei traditionale între managementul financiar-contabil al producatorului si puternicii distribuitori

din sectorul detailistilor.

Ce este nou, în filozofia E.C.R.?

Când presiunile externe sunt destul de dure atât în rândul

manufacturierilor cât si al grosistilor si detailistilor, pentru a valorifica