Semiologie Medicala sem II

Imagine preview
(9/10)

Aceasta fituica rezuma Semiologie Medicala sem II.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 53 de pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, o poti descarca. Ai nevoie de doar 4 puncte.

Domeniu: Medicina

Extras din document

1. Anamneza in bolile aparatului respirator.

Varsta: copil mic – Infecţiile acute ale căilor respiratorii superioare; pubertate – TBC; tanar – pneumonii; adult – afectiuni cronice (bronsita cronica, astm bronsic); varstnic – cancer bronhopulmonar.

Antecedente heredocolaterale: astm bronsic atopic, deficit de alfa 1 antitripsina

Antecedente patologice: TBC – contagiune intrafamiliala, diabet zaharat, medicamente ca aspirina pentru astmul bronsic, viroze, tusea convulsiva pentru astm, patologie ORL

Conditii de viata si de munca: surmenaj fizic si intelectual (risc de TBC pulmonar si supuratii pulmonare), fumatul favorizeaza bronsita acuta si cronica, TBC, cancerul pulmonar (carcinoame de 2-300 ori mai frecvente ca la nefumatori), profesiunea si caracteristicile locului de munca (boli profesionale ca emfizem pulmonar la suflatori din fabricile de sticla, silicoze, bronsite cronice).

2. Durerea toracica.

La analiza semiologica ne intereseaza: debut, localizare, iradiere, factori declansatori, caracter, evolutie, simptome de asociere.

Etiologie: afectiuni ale peretelui toracic – 75% (piele, san, muschi, structuri nervoase, osoase, articulare), afectiuni ale coloanei vertebrale, durerea toracica de origine pleuropulmonara prin iritatia pleurei parietale (pleurite uscate, pneumotorax, pneumonii, tumori pulmonare, infarct pulmonar), afectiuni cardiovasculare (pericardite, coagulare intravasculara diseminata, anevrism disecant de aorta), durere cardiaca, afectiuni mediastinale (tumori, adenopatii, mediastinite), afectiuni ale diafragmului si pleurei diafragmatice (pleurite, hernii hiatale), dureri iradiate extraabdominale (biliare-umar, ulcer duodenal, pancreatite)

3. Dispneea in bolile respiratorii.

Dispneea - modificarea respiratiei in oricare din atributele sale: ritm (regularitate), frecventa (16-18/min), intensitate (amplitudine), raport inspir-expir (N:1/3).

Tipuri semiologice:

a. Modificarea frecventei, intensitatii si raportului inspir-expir: polipnee sau tahipnee (efort, emotii, anemii, insuficienta cardiaca), bradipnee inspiratorie (obstructii ale serum creatininei, edem pulmonar acut), bradipnee expiratorie (astm bronsic, bronsita cronica)

b. Modificarea ritmului respirator: dispneea acidotica – Kussmaul (DZ, uremie), dispneea de tip bronhopneumonic – Bouchut (inversarea ritmului respirator normal cu aparitia pauzei intre inspir si expir), blocpneea (intreruperea inspirului mai amplu spre jumatatea lui in suferintele dureroase pleurale sau intercostale), dispneea Cheyne-Stokes (cicluri respiratorii cu cresterea treptata a frecventei si amplitudinii si scaderea apoi progresiva a lor urmata de apnee - cicluri de 10-15 secunde; ex: tumori, hemoragii cerebrale, uremie), dispneea Biot – agonica (respiratii complet neregulate despartite de pauze mari si inegale; ex: meningite, come profunde)

Cauzele dispneei:

a. Bolile respiratorii: insuficienta renala obstructiva (stenoze laringiene si traheale, bronsita cronica, astm bronsic) si insuficienta renala restrictiva (afectiuni toracice, fibroze pulmonare, pneumonii, infarct pulmonar, pneumotorax, pleurezii)

b. Bolile cardiovasculare (insuficienta ventriculara stanga, stenoza mitrala, edem pulmonar acut): cauze toxice si metabolice (acidoze metabolice din uremie si DZ, septicemii, intoxicatii, come hepatice), anemiile severe, cauze neuromusculare (Miastenia gravis, poliomielita), cauze psihogene.

4. Tusea in bolile aparatului respirator.

Tusea - act reflex sau voluntar care determina expulzarea violenta si sonora a aerului intrapulmonar precum si a eventualelor secretii patologice (mucus, puroi, sange) sau a corpurilor straine din arborele traheobronsic.

Semiologic aspecte privind vechimea, frecventa, caracterul), orar, circumstante declansatoare.

Etiologie:

- Boli respiratorii: laringite acute, tuse convulsiva, compresiuni traheale, afectiuni bronsice: (bronsita cronica, astm bronsic, bronsita acuta, bronsectazii), afectiuni pleuropulmonare (pneumonie, infarct, pleurezii, pneumotorax).

- Boli extrarespiratorii: cardiace (staza cardiaca din stenoza mitrala, edem pulmonar acut), esofagiene (diverticuli, hemangiom hepatic, faringiene, psihogene).

5. Expectoratia si vomica.

Expectoratia: secretiile si produsele patologice continute in caile aeriene si plamani si eliminate pe gura prin tuse. Are intotdeauna semnificatie patologica.

Examen macroscopic (cantitate pe 24 de ore, aspect si culoare, mirosul).

Dupa cantitatea expectoratiei (N: 50-100ml/24 ore) este abundenta (abces pulmonar), bronhoree (bronsectazii), vomica (eliminarea masiva pe cale bronsica a continutului unei colectii de material patologic lichid sau semilichid din parenchimul pulmonar: abces, chist hidatic sau pleural: empiem sau organe de vecinatate)

Dupa aspect si culoare: sputa seroasa (fluida, ca albusul de ou, edem pulmonar acut), mucoasa (bronsita cronica, perlata cu dopuri de mucus, astm bronsic), purulenta, mucopurulenta (bronsita cronica, bronsiectazii), hemoptoica (TBC, cancer)

Miros fetid (oua clocite: bronsiectazii) sau putrid (gangrena pulmonara)

Examen microscopic obligatoriu: citologic, bacteriologic (bacil Koch, flora banala), biochimic.

6. Hemoptizia.

Hemoptizia eliminarea dupa tuse a sangelui care provine din etajul subglotic al aparatului respirator, iar sputa este formata in cea mai mare parte din sange. Diferenta fata de sputa hemoptoica este numai cantitativa si presupune eliminarea a cel putin 2 ml sange din caile respiratorii.

Diagnostic diferential cu hematemeza, epistaxis inghitit, sangerari dentare sau gingivale.

Cauze:

- Respiratorii: TBC pulmonar, cancer pulmonar si alte cauze cum sunt embolia pulmonara, bronsiectazii, pneumonii cu Klebsiella, traumatisme.

- Cardiovasculare: stenoza mitrala, insuficienta ventriculara stanga, HTP, vasculite pulmonare, malformatii arteriovenoase pulmonare, terapia anticoagulanta nesupravegheata.

7. Examenul fizic al aparatului respirator.

Linii verticale folosite: mediosternala, sternala, parasternala, medioclaviculara, axilara anterioara, axilara medie, axilara posterioara, scapulare si vertebrala.

Linii orizontale: spinoasa si prin varful scapulelor.

Zone conventionale toracice:

- Fata anterioara: fosa supraclaviculara, fosa subclaviculara (foseta Mohrenheim zona externa), mamelonara, spatiul Traube.

- Fata laterala: spatiul axilar, regiunea subaxilara.

- Fata posterioara: fosa supraspinoasa (zona interna – zona de alarma Chauvet), fosa subspinoasa, spatiul interscapulovertebral, regiunea subscapulara interna si externa.

Proiectia varfului pulmonar (fosa supraclaviculara si fosa supraspinoasa), hilul pulmonar anterior spatiul 3 intercostal si posterior spatiul interscapulovertebral, baza plamanului subscapular.

Tehnica examenului obiectiv: frecventa respiratorie (N 16-18/min), examenul serum creatinine (fose nazale, puncte sinusale, otice si mastoidiene, examenul fundului gatului), examenul toracelui (inspectie, palpare, percutie si auscultatie), inspectia toracelui (deformari toracice statice simetrice si deformari toracice asimetrice unilaterale).

Fisiere in arhiva (1):

  • Semiologie Medicala sem II.doc