Diencefalul - Neuropsihologie

Imagine preview
(7/10)

Aceasta fituica rezuma Diencefalul - Neuropsihologie.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier pdf de 8 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, o poti descarca. Ai nevoie de doar 2 puncte.

Domeniu: Psihologie

Extras din document

Diencefalul – este situat sub emisferele cerebrale şi în continuarea trunchiului cerebral.

Este alcătuit din:

-talamus – este compus din 2 formaţiuni de substanţă cenuşie, cu multiple funcţii.

- în primul rând, talamusul este staţia de releu cea mai importantă pentru toate fibrele senzitive care merg spre scoarţa cerebrală (leziunile talamusului produc grave tulburări de sensibilitate, în funcţie de nivelul de afectare: tulburări ale sensibilităţii vizuale, gustative etc.). Studiile recente evidenţiază faptul că talamusul este un releu activ, lăsând să treacă către scoarţa cerebrală doar acele informaţii senzitive care sunt relevante pentru individ.

- are rol important în regularizarea mecanismul somn-trezire, în special în menţinerea stării active, de trezire

- are numeroase conexiuni specifice şi reciproce cu cortexul cerebral (se consideră că acestea au rol important în mecanismele conştienţei)

- afectarea talamusului determină numeroase tulburări, în special de ordin senzitiv-senzorial. Spre exemplu, sindromul talamic (apare de regulă în urma unor accidente vasculare ce afectează talamusul) se manifestă prin hemianestezie cotralaterală (pacientul nu simte jumătatea corpului opusă leziunii) sau „anestezie dureroasă” (durere severă, sub formă de arsuri sau înţepături puternice, ce apar într-o zonă ce suferă de anestezie).

-subtalamus – este o structură ce are rol important în regularizarea mişcărilor efectuate de către muşchii scheletici.

- este conectat cu numeroase alte formaţiuni implicate în mişcare

- afectarea sa poate cauza apariţia unei forme violente de diskinezie (mişcări anormale) numită hemibalism (mişcări involuntare, bruşte, dezordonate, de mare amplitudine a membrelor dintr-o jumătate a corpului)

-metatalamus – formaţiune alcătuită din 2 corpi (nuceli). Implicat în transmiterea senzaţiilor vizuale şi auditive.

-epitalamus – formaţiune deosebit de importantă deoarece conţine în structura sa epifiza (glanda pineală).

- face legătura între sistemul limbic şi alte structuri ale creierului

- epifiza este răspunzătoare de secreţie hormonală, cel mai important

hormon fiind melatonina, implicată în ciclul somn/stare de veghe (ritmul

circadian, epifiza fiind considerată „ceasul biologic”), dar şi în alte

procese ale organismului (este un foarte puternic antioxidant, are rol

favorizant în stimularea sistemului imunitar etc.) Producţia de melatonină

este redusă de lumină şi favorizată de întuneric.

- în copilărie, epifiza este de dimensiuni mai mari, însă la adult devine

aproape invizibilă.

-hipotalamus – este un segment extrem de important (de mărimea unei alune), fiind considerat coordonatorul sistemului vegetativ şi al sistemului endocrin.

Asigură conexiunea esenţială între sistemul nervos şi cel endocrin, prin

intermediul glandei pituitare (hipofiza): axul hipotalamo-hipofizar.

- este legat de numeroase alte segmente ale sistemului nervos şi endocrin

Fisiere in arhiva (1):

  • Diencefalul - Neuropsihologie.pdf