Politici Publice

Imagine preview
(8/10)

Aceasta fituica rezuma Politici Publice.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 18 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, o poti descarca. Ai nevoie de doar 3 puncte.

Domenii: Sociologie, Stiinte Politice

Extras din document

Subiectul 1. Numărul, repartizarea teritorială şi structura demografică a populaţiei.

Orice studiu demografic sistematic începe cu determinarea numărului sau mărimii populaţiei totale.Cu privire la numărul populaţiei se folosesc următoarele categorii:

Numărul înregistrat al populaţiei este numărul determinat nemijlocit cu prilejul recensământului populaţiei sau al altor operaţii statistice similare, reprezentând populaţia la momentul critic al înregistrării, ca număr fizic. Cu ajutorul acestui număr se determina densitatea populaţiei si indicatorii foarte importanţi ai ritmului mediu de creştere a populaţiei.

Numărul calculat al populaţiei este numărul acesteia determinat pentru o data sau o perioada oarecare, pentru care exista informaţii, prin diferite metode de calcul.

Numărul estimat al populaţiei este numărul populaţiei care se stabileşte pentru un trecut apropiat sau pentru o perioada curenta. Pentru determinarea acestuia sunt necesare cel puţin datele ultimului recensământ si cele ale mişcării naturale a populaţiei sau, cel puţin, datele a doua recensăminte ale populaţiei.

Numărul proiectat al populaţiei este numărul populaţiei determinat prin calcul pentru o perioada viitoare, folosind diferite metode si ipoteze. Se aplica în acest scop metode de extrapolare a numărului total al populaţiei.

Numărul populaţiei poate fi indicator de moment. El poate fi însa si indicator de interval Daca pentru unele calcule si analize demografice este indispensabil numărul populaţiei, ca indicator de moment, în schimb pentru majoritatea indicilor statistici descriptivi (natalitatea, mortalitatea etc.), care sunt valori de interval, comparabilitatea cere folosirea numărului populaţiei ca medie, ca indicator de interval.

Numărul mediu al populaţiei se poate determina în mai multe feluri: ca simpla medie aritmetica din numărul populaţiei la începutul perioadei si la sfârşitul perioadei, ca medie geometrica din aceleaşi doua valori sau si cu alte metode, în funcţie de ipoteza adoptata. Numărul mediu al populaţiei mai poate fi determinat adăugând excedentul (sporul) total la numărul existent la o data oarecare.

Demografia este interesată să cunoască REPARTIZAREA POPULAŢIEI pe tipuri de localităţi, densitatea acesteia, fenomenele demograf. diferenţiale din p.d.v. teritorial, gradul de concentrare a popul. şi alte caracteristici. Un loc important îl dobândeşte astfel clasificarea sau gruparea localităţilor după mărimea popul. lor.

Suprafaţa ţării, în raport cu populaţia, poate fi împărţită în unităţi teritorial-administrative si zone constituite după anumite caracteristici (zone geografice, zone (provincii) istorice, zone agricole etc.). Prima problema se rezolva pe baza unui act normativ – împărţirea administrativa a teritoriului. Cea de a doua este, de obicei, rezultatul unor studii si acţiuni speciale.

Sub raportul împărţirii administrative, suprafaţa României, este repartizată în 41 de judeţe, la care se adaugă Municipiul Bucureşti.Densitatea populaţiei variază pe judeţe, în funcţie de relief şi de gradul dezvoltării economice.

Pt. studii istorice şi demograf., cele 41 de judeţe ale Rom actuale sunt regrupate pe provincii istorice: Oltenia, Muntenia, Dobrogea, Moldova, Banat, Crişana, Maramureş şi transilvania

Convenţional, caracteristicile unei populaţii se clasifica în caracteristici demografice, educaţionale, sociale, economice, naţionale etc. În mod corespunzător, vom distinge o compoziţie (structura) demografica, alta educaţională, o a treia sociala, economica etc.

Structura demografică se modifică sub influenţa mişcării naturale (naşteri, decese, casatorii), structura populaţiei pe mediile urban si rural, sub efectul mobilităţii spaţiale sau geografice, structura economica sau sociala, sub efectul mobilităţii profesionale si sociale, iar structura educaţională, sub influenta input-ului educaţional etc.

Pe baza caracteristicii calitative sex, o populaţie este împărţită în două subpopulaţii: masculină şi feminină.

Structura populaţiei după vârstă este caracteristica demografica care are la baza vârsta.. În demografie, obişnuit, vârsta se exprima în ani, uneori în intervale cincinale. Unele situaţii, în special populaţia sub 1 an, cer sa se folosească luna si chiar ziua.

Structura populaţiei după vârstă este redată intuitiv de către piramida vârstelor, care sintetizează istoria demografică pe o perioadă de 100 de ani. Piramida vârstelor este un mijloc de analiza, care permite intuitiv o “radiografie” a populaţiei.

Repartizarea popul. în fcţ de vârste se face pe ani, de vârstă, cel mai adesea pe grupe de 5 ani şi pe intervalele cerute de aşa-numitele grupe funcţionale (popul. de vârstă şcolară, în vârsta de muncă etc).

Demografia foloseşte 2 noţiuni în legătură cu vârsta:

1. vârsta exactă – este exprimată în ani, luni, zile, adică vârsta la un moment precis;

2.vârsta în ani împliniţi sau vârsta la ultima aniversare – este vârsta pe care o pers. a avut-o la ultima aniversare.

În câmpul analizei structurii popul. după vârstă, una din cele mai imp. probleme este îmbătrânirea demografică. Complementarul îmbătrânirii demograf. este reîntinerirea demograf. a popul. care desemnează un proces demograf. care constă în creşterea proporţiei popul. tinere, ca urmare a ridicării şi menţionării fertilităţii la un nivel relativ ridicat.

Compoziţia sau structura populaţiei după statutul matrimonial sau starea civilă consta în repartiţia după starea civila, după statutul matrimonial sau marital, respectiv situaţia unei persoane în raport cu instituţia căsătoriei. Semnificaţia acestei repartiţii apare mai clar atunci când ea este combinata cu celelalte doua repartiţii: după sex şi după vârstă.

Potrivit metodologiei din România, pentru o persoana pot exista patru situaţii: necăsătorită, căsătorită, văduvă si divorţată. Informaţiile necesare se obţin numai cu prilejul recensămintelor.

Alte caracteristici impot. în fcţ de care orice popul. se structurează sunt naţionalitatea şi religia.

Subiectul 2. Problematica reproducerii populatiei. Fertilitatea si familia. Mortalitatea populatiei

Demograful francez Gerard Calot a definit plastic mortalitatea : “Un om care moare este o nenorocire, o sută de oameni care mor reprezintă o catastrofă, o mie de oameni care mor înseamnă statistică” (1965, 2).

Decesul este un eveniment demografic definit în documentele O.N.U. astfel : “dispariţia definitivă a oricărei evidenţe a vieţii, în orice moment de timp, după ce a avut loc naşterea vie (încetarea postnatală a funcţiilor vitale fără posibilitate de resuscitare)” (1973, 19).

Se impun astfel 2 principii fundamentale:

1.Un eveniment demograf. nu se poate produce fără ca să fi avut loc înainte un alt eveniment demograf. Decesul poate interveni după ce a avut loc evenim. naştere; evenimentul divorţ poate să se producă după ce a avut loc evenim. căsătorie.

2.Evenimentul demograf. presupune o popul. specifică care poate avea evenimentul respectiv, numită popul. expusă riscului de producere a evenimentului dat.

În cazul evenimentului deces, popul. expusă riscului este întreaga popul., iar frecvenţa deceselor se numeşte mortalitatea popul.

Sursa statistică principală pt decese este “Buletinul statistic de deces” care face parte din statistica stării civile.

Demografia a pus de multă vreme în lumină variaţia mortalităţii în funcţie de anumite caracteristici : sex, vârstă, stare civilă, nivel de trai, grad de instruire, categorie socială etc. Se obişnuieşte pe această bază, să se facă distincţia între diferite tipuri de mortalitate. Sunt importante mortalitatea specifică şi mortalitatea diferenţială.

Fisiere in arhiva (1):

  • Politici Publice.doc