Istoria Administratiei

Imagine preview
(7/10)

Aceasta fituica rezuma Istoria Administratiei.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si .

Arhiva contine 1 fisier pdf de 13 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe , cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, o poti descarca. Ai nevoie de doar 5 puncte.

Domeniu: Stiinta Administratiei

Cuprins

1) Care din urmatoarele afirmatii despre obiectul de studiu al lstoriei administratiei publice
este gresita?
1 Istoria administratiei publice (I.A.P.) studiaza dreptul vechi, modern si contemporan
românesc în componenta sa de drept administrativ;
2 I.A.P.studiaza si institutiile si normele administratiei publice românesti în dinamica si
devenirea lor istorica ;
3 Studiul I.A.P.ne ofera concluzii si învataminte folositoare îmbunatatirii sistemului juridic
si administrativ actual ;
4 Stiinta legilor a aparut în a doua jumatate a sec. XVIII, cu primele prelegeri juridice
tinute în academiile si liceele domnesti din tarile române ;
5 Primii specialisti români în istoria statului si dreptului la români au fost Mircea Djuvara,
Petre Poni si A.D.Xenopol;
2) Care din urmatorii oameni de stiinta români nu se afla printre specialistii care s-au ocupat de
istoria stiintelor juridice si administrative în a doua jumatate a sec. XIX?
1 Dimitrie Bojinca ;
2 P. Negulescu ;
3 B. P. Hasdeu ;
4 A.D.Xenopol ;
5 C. D. Disescu ;
3) Care din urmatoarele afirmatii privind importanta studierii istoriei administratiei publice
este gresita?
1 Ea ofera posibilitatea întelegerii logicii institutiilor juridice din zilele noastre;
2 Ne permite sa cunoastem un trecut glorios al statului si dreptului românesc;
3 Ne permite o interpretare tehnico–juridica mai larga si profunda;
4 Ne ofera solutii sigure, incontestabile la problemele juridice ale prezentului si viitorului
5 Ne permite sa ne raportam la înaintasi si sa nu repetam greselile trecutului;
4) Una din formele de organizare prestatala de mai jos, nu apartine stramosilor nostrii
geto–daci. Care este aceasta?
1 Ceata;
2 Ginta matriarhala;
3 Cnezatul;
4 Tribul patriarhal;
5 Fratria patriarhala;
2
5) Care din afirmatiile privind democratia militara la geto – daci este gresita?
1 În democratia militara apare o aristocratie militara care acapareaza conducerea poporului
înarmat;
2 Este specifica geto–dacilor începând cu sec. IV.î.H.;
3 În democratia militara justitia era exercitata de tribunale militare speciale;
4 Conducerea societatii apartine adunarii poporului înarmat;
5 Regii erau doar sefi militari, alesi si revocati de adunarea poporului;
6) În democratia militara la geto–daci functioneaza urmatoarele norme de conduita juridica.
Una din ele este gresita. Care?
1 Proprietatea asupra pamântului este devalmasa, familia posedând doar casa, uneltele si
vitele;
2 Familia este monogama si adulterul este crunt pedepsit;
3 Învoielile între parti erau însotite de un juramânt si un ceremonial specific;
4 Sistemul probator uza de juramântul pe zeitatile palatului regal;
5 Mostenirea pamântului se facea prin testament „cu limba de moarte”
7) Unificarea triburilor si uniunilor de triburi în statul geto–dac sub Burebista a fost datorata
urmatorilor factori interni si externi, din care unul este gresit. Identificati-l !
1 Evolutia fireasca a societatii de la democratia militara spre organizarea statala;
2 Nevoile de aparare în fata marilor migratii de populatii din Asia Centrala;
3 Amenintarea expansiunii romane;
4 Slabirea popoarelor vecine, aliatii militari ai dacilor;
5 Marea personalitate a lui Burebista care a desavârsit procesul de unificare
8) Regalitatea (regele) ca organ central al statului geto–dac are urmatoarele caracteristici, din
care una este gresita si va trebui s-o identificati.
1 Regele detine puterea suprema în stat;
2 Regele are puteri legislative, militare, judiciare si administrative;
3 Regii daci erau vasali împaratului roman si–i prestau juramânt la urcarea pe tron;
4 Regele exercita atât puterea laica cât si pe cea religioasa sau are un mare preot ca sef
religios al dacilor;
5 Regalitatea este ereditara dar la succesiune puteau venii si fratii regelui, precum si
marele preot;

Fisiere in arhiva (1):

  • Istoria Administratiei.pdf