Geopolitică

1.Ce e geopol.?

1.1. Definitii

Denis Touret (specialist in drept): geopol. e stiinta umana, realista, ce are k obiectiv sa determine kre st kracteristicile obiective ale geografiei fizice si umane ce conditioneaza deciziile strategice ale actorilor internationali din viata ideologik, politik si economik mondiala.

Yves Lacoste (geograf): geopol. are k obiect descrierea si explikrea rivalitatilor de putere privind teoriile, rivalitatile nationale.

Ladis Kristof (geopolitician): geopol. are in centrul atentiei fen politice si inceark sa le dea o interpretare geografik si, totodata, studiaza aspectele geografice ale acestor fen. E primul analist Amerikn kre a pledat pt revenirea term de geopolitk in 1960.

P.O Sullivan: geopol. e o disciplina universitara kre studiaza geografia relatiilor dintre detinatorii puterii, fie k sunt sefi de state, fie organizatii transnationale.

Lit socio-politik din tarile comuniste: geopol. e o teorie, ce pretinde k politik unui stat e determinata de pozitia sa geografik. Sau geopol. e o doctrina retrograde kre atribuie un rol principal factorilor geografici si demografici, interpretati in mod denaturat.

Herve Coutau-Begarie: geopol. e o metoda, nu acopera o realitate; geopol. si geostrategia sunt modalitati de abordare a aceia.

Negut cred: Geopol.: stiinta interdisciplinara, la granita intre istorie, geografie, stiinta politik si stiinte sociale, kre stabile relatia dintre evenimentele politice si spatiul geographic, precum si distribuita puterii pe glob.

Alte def sau aprecieri:

H. Weigert: aplikrea principiilor geografice in jocul dorintei de putere.

Eva Taylor: geografie politik inkrkta de emotie si, k urmare, cuprinzand, implicit ori explicit, o chemare la actiune.

P. Taylor: disciplina ce trateaza rivalitatea dintre 2 mari puteri si imperialismul k dominatie exercitata de statele puternice asupra statelor slabe. E asociata relatiilor est-vest si imperialismului relatiilor nord-sud.

Krlo Jean: o reflective, un sistem de rationament, o conceptualizare a spatiului, nu numai fizik ci si umana si, in acelasi timp, multidimensionala.

Paul Claval: ia in considerare totalitatea preocuparilor actorilor prezenti pe scena internat. si e interesata de klculele unora si de ceea ce ii impinge sa actioneze. E sensibila la eterogenitatea spatiului, cond naturale, istorie, religie, etnie. E interesata de obiectivele ce vizeaza cooperarea sau destinderea relatiilor, dar si de utilizarea fortei sau de jocurile viclene.

Christian Daudel: se construie deschizandu-se problematicilor contemporane si de amploare mondiala.

Ion Conea: viata politik planetara conditionata si explikte prin geografie.

Sergiu Tamas: analiza geopol. ofera temeiuri pt o interpretare ce poate fundamenta strategii adecvate in raport cu oportunitatile sau amenintarile ce privesc un stat.

1.2. Precursorii geopoliticii: dupa constiinta nationala apare constiinta spatiului.

Friedrich Ratzel (1844-1904): unul dintre cei m mari geografi ai lumii, fondator de scoala georgafik si inspirator al geopoliticii. A fost un nationalist infokt(a fost in Liga Pangermanik si in PNL), sustinator al colonialismului(fondator al Comitetului Colonial). A fost constient k Anglia si Fr aveau avantaj in fata Germaniei in impartirea puterii maritime si a preconizat alianta Germ cu Asia si in special cu tarile din extremul orient(=>asa s-a intamplat).

E considerat precursorul geopolitcii datorita lucrarii din 1897 “Geografie Politik”, in kre pune practic bazele geopolitcii. Elaboreaza teoria statului(=organism kre reune o fractiune o umanitatii intr-o fractiune a teritoriului planetei). Statul e un organism kre depinde de spatiu (raum), pozitie(lage) si granite(grenzen), kre raportate la organism statal, devin kracteristici politico-geografice. Introduce term Lebensraum (spatiu vital) – speculat atat de mult de Hitler, incepand chiar cu a sa “Mein Kampf” (1933). Ratiunea expansionista: in “Cu privire la legile expansiunii spatiale ale Statelor”, in kre enunta 7 legi universale: crerea spatial a statelor merge in tandem cu dezv culturii acestora; extinderea statelor se desf in parallel cu intarirea alor diverse manifestari ale dezvoltarii acestora, cum ar fi puterea economik si comerciala sau ideologia; statele se extind de obicei incorporand sau asimiland entitati statale de mik importanta; frontiera e un organism viu; in intregul proces de expansiune spatial prevaleaza o logik geografik; orice stat are tendinta naturala de a se extinde dak la periferia sa se afla o civilizatie inferioara; tendinta generala de asimilare sau de absorbtie a natiunilor mai slabe provoak amplifikrea akpararii de noi teritorii, in kdrul unei miskri kre intr-un fel se autoalimenteaza.

In “Germ, introducere in stiinta patriei” 1898, abordeaza conceptul “Mitteleuropa” Europa Centrala: e un spatiu geografic variabil unitar, ce cuprinde in proportii aprox egale toate formele de relief.

Paul Vidal de la Blache (1845-1918): fondatorul scolii franceze de geografie umana = parintele intelectual al al geopoliticii franceze ( Yves Lacoste il considera pe Elisee Reclus). Studiul “Geografia politik apropos de scrierile dlui Ratzel” in 1898, unde de fapt isi propune propriul sau punct de vedere. Krtea “Fr de est” – prima lucrare de geopol. din Fr; justifik apartenenta Alsaciei si Lorenei la Fr. Considera geografia politik k parte a geografiei umane.