Amenajarea Turistica a Spatiului Litoral

Imagine preview
(7/10)

Aceasta fituica rezuma Amenajarea Turistica a Spatiului Litoral.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 3 fisiere doc de 9 pagini (in total).

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, o poti descarca. Ai nevoie de doar 2 puncte.

Domeniu: Turism

Extras din document

In raportul mare-uscat 2/3 la 1/3, exista o zona de contact de delimiteaza si leaga marea de uscat, de-a lungul a peste 400.000 km, dintre care jumate apartin continentelor,iar restul insulelor. Fasia litorala a polarizat dintotdeauna populatia pt realizarea de habitate specifice si activ complexe. Zonele litorale sunt cele mai populate si mai dezv economic. Porturile au devenit centre industriale si de prelucrare. Zonele litorale au devenit medii fragile intens antropizate, concentreaza 2/3 din pop globului. Din sec 19 s-a pus amprenta turismului asupra zonelor litorale; fenomenul de turism a aparut pe litoralul sudic al Angliei, Coasta de Azur, si NV Italiei.

Cadrul natural litoral: spatiul litoral este caract printr-o varietate deosebita; are 2 elemente importante: relieful subaerian din fasia de litoral, relieful submers din apropierea tarmului.

Relieful din zona litorala si contactul mare-uscat au determ antropizarea f diversa: asezari rurale de pescari sau agricultori, asezari complexe, asezari-porturi, orase industriale-porturi.

In amenajarile turistice litorale tre luate in considerare 3 componente: frontul marii, fasia ingusta de tarm si uscatul propriu-zis.

Configuratia acestor 3 comp au dus la aparitia diferitelor modele de am turistica:

-litoralul francez(Monte Carlo)

-lit spaniol(Costa Brava, Costa del Sol, Costa Dorada)

-lit insulelor vulcanice(Hawaii, insulele grecesti)

-litoral cu fiorduri(Norvegia, Scotia)

-litorale joase(cele mai propice amenajarilor turistice) prelungite submers cu platforme continentale cu pante reduse; marea langa tarm nu e adanca iar parte submersa este nisipoasa; adancimea redusa a apei se mentine pana la cativa km de tarm; componenta principala este plaja.

TIPURI DE TARMURI JOASE

-Tarm cu lido= fasii nisipoase intinse pe zeci de km, late de sute de m, ce inchid foste golfuri, devenite lagune; Ex: Mamaia

-Tarmuri cu cordoane litorale inchizand in spate limane maritime: sectoare mai scurte cu plaje mai late; limanele maritime inchid cursuri de rauri; lagunele inchid un golf; Rimini si Venetia

-Tarmuri joase din zona Golfului Mexic, statiunea Cancun si pen Yucatan

-Tarmuri joase cu lande nisipoase: Bretagne, Golful Biscaya

-Tarmuri joase deltaice, cu plaje intre brate

-Tarmurile insulelor de origine coraligena: din Pacific si Caraibe; atolii din insula Bali.

Fisiere in arhiva (3):

  • AM SP LITORAL.doc
  • COMP AM LITORALE.doc
  • LITORALUL RO.doc