Horticultura

Laborator
7.2/10 (5 voturi)
Domeniu: Agronomie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 16 în total
Cuvinte : 10391
Mărime: 53.19KB (arhivat)
Publicat de: Iustina Vintilă
Puncte necesare: 0
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Bandea Flavius
Lucrari practice la horticultura din cadrul USMVB

Extras din laborator

LP 1

Clasificarea speciilor legumicole

Clasificarea dupa originea geografica se bazeaza pe localizarea genezei speciilor si raspândirea lor în mai multe genocentre dintre care 9 sunt specifice plantelor legumicole: Mediteranean (ceapa, morcovul, patrunjelul, sfecla, mazarea, etc.), Asiatic (usturoiul, spanacul, bobul, pepenii galbeni, varza, etc.), Chino-Japonez (fasole, ridichi), America Centrala si de Sud (dovlecelul, tomatele, ardeii), Hindustan (vinetele, castravetii) si altele

Centrele genice initiale si secundare de evolutie a plantelor legumicole(dupa Zeven A. si Jukovski P., 1975)

Genocentrul si teritoriile apartinatoare Nr. de ordine al genocentrului Specii pe centre genice

Endemice Secundare

CHINEZ-JAPONEZ: R.P. Chineza, R.P.D. Coreana, Japonia 1 Phaseolus vulgaris convar. chinensis, Raphanus sativus, Brassica oleracea ssp. Chinensis, nipporinica, narinom, Allium macrostemon, Allium chinense, Cucumis melo convar. Chinensis, provar. conomom Phaseolus vulgaris, Solanum melogena.

INDONEZIAN-INDOCHINEZ: Indochina, Indonezia, Arhipelagul Malaezian 2 - -

AUSTRALIAN 3 - -

HINDUSTAN: Birmania, India (statele Assan, Pendjab) 4 Solanum melogena, Cucumis sativus, Luffa acutangula, Phaseolus aureus, Raphanus var. indicus. -

CENTRAL ASIATIC: Afganistan, Tadijkistan si Uzbekistan, zona Thian-Sanului 5 Pisum sativum, Faba bona, Cucumis melo ssp. flexuosus, ssp. agrestis, Daucus carota, Allium cepa, Allium sativum, Spinacea oleracea, Vicia faba Phaseolus aureus, Langenaria vulgaris

PREASIATIC: Iran, Irak, Turcia, Siria, Israel, Peninsula Arabica 6 Cucumis melo, convar. cassaba, catalupensis, adana, flexuosus, Brassica oleraceae convar. capitata, acephala, Allium porrum Cucumis sativus, Daucus carota, Brassica campestris convar. rapifera, Beta vulgaris, Petroselinum hortense

MEDITERANEAN: Spania, Italia, Sudul Portugaliei si Greciei, Maroc, Algeria, Tunisia 7 Allium cepa, Daucus carota, Anethum graveolens, Brassica napus convar. napobrassica, Beta vulgaris, Petroselinum sativum, Cynara scolymus, Brassica oleracea convar. gongyloides, convar. capitata, convar. sabauda, convar. botrytis, Scorzonera hispanica, Rheum officinale, Rumex acetosa, Pastinaca sativa, Pisum sativum, Lactuca sativa, Asparagus officinalis. Allium cepa, Allium sativum, Allium porum.

AFRICAN: Etiopia si Somalia 8 Brassica carinata, Citrullus lanatus Pisum sativum, Vicia faba

EUROPEAN-SIBERIAN 9 Brassica oleracea ssp. silvestris -

AMERICII CENTRALE : Mexic, Guatemala, Costa Rica, Honduras, Panama 10 Phaseolus vulgaris ssp. Aborigineus, Phaseolus vulgaris, Cucurbita pepo, Cucurbita moschata, Ipomea batatas, Capisicum annum, Capsicum frutescens -

AMERICII DE SUD: Peru, Bolivia, Ecuador 11 Lycopersicon esculentum, L. pimpinellifolium,

L. peruvianum, L. hirsutum, L. chilinse, Capsicum pendulum, C. pubescens Cucurbita maxima

NORD AMERICAN 12 - -

Clasificarea botanica grupeaza speciile de legume în trei clase: Basidiomycetes (Agaricum si Pleurotus); Dicotiledonatae (Beta, Spinacia, Phaseolus, Pisum, Vicia, Daucus, Petroselinum, Apium, Coriandrum, Anethum, Brassica, Cucumis, Cucurbita, Lycopersicum, Capsicum, Solanum, Cicorium) Monocotiledonatae (Allium, Asparagus), cu sutele de specii si zeci de mii de soiuri, din care numai unele se cultiva pe suprafete mari si au importanta tehnico-economica

Clasificarea botanica a plantelor legumicole

Familia botanica Speciile legumicole

Solanaceae Tomatele (Lycopersicon esculentum), ardeii (Capsicum annum), patlagelele vinete (Solanum melongena), cartoful (Solanum tuberosum).

Liliaceae Ceapa comuna (Allium cepa), usturoiul (Allium sativum), prazul (Allium porrum), sparanghelul (Asparagus officinalis).

Brassicaceae (Cruciferae) Varza alba pentru capatâna (Brassica oleracea var. capitata, forma alba), varza rosie (B.oleracea var. capitata, forma rubra), varza creata (B.oleracea var. sabauda), varza de Bruxelles (B.oleracea var. gemmifera), varza de Pekin (B. pekinensis), varza de frunze (B.oleracea var. acephala), conopida (B.oleracea var. botrytis subvar. cauliflora), broccoli (B.oleracea var. botrytis subvar. cymosa), gulia (B. oleracea var. gongylodes), ridichile de vara si de iarna (Raphanus sativus convar. niger), cresonul de gradina (Lepidium sativus), hreanul (Armoracia rusticana).

Umbeliferae Morcovul (Daucus carota ssp. sativu), patrunjelul pentru radacina (Petroselinum crispum convar. radicosum), patrunjelul pentru frunze (Petroselinum crispum convar. crispum), pastârnacul (Pastinaca sativa), mararul (Anethum graveolens), leusteanul (Levisticum officinale), telina (Apium graveolens), asmatuiul (Anthiriscus cerefolium), feniculul de Florenta (Foeniculum vulgare, ssp. dulce convar. azoricum).

Papilonaceae (Fabaceae) Fasolea de gradina (Phaseolus vulgaris), mazarea de gradina (Pisum sativum), bobul (Vicia faba)

Cucurbitaceae Castravetele (Cucumis sativus), dovlecelul (Cucurbita pepo convar. giromontia), dovlecelul patison (Cucurbita pepo var. radiata), pepenele galben (Cucumis melo), pepenele verde (Citrulus lanatus), dovleacul comestibil (Cucurbita maxima), dovleacul pentru placinta (Cucurbita moschata).

Chenopodiaceae Sfecla rosie (Beta vulgaris var. canditiva), spanacul (Spinacia oleracea), loboda (Atriplex hortense).

Compositae Salata (Lactuca sativa), andivele (Cichorium intybus), cicoarea de gradina (Cichorium endivia), anghinarea (Cynara scolymus), cardonul (Cynara cardunculus), scortonera (Scorzonera hispanica), tarhonul (Arthemisia dracunculus).

Polygonaceae Reventul (Rheum rhabarbarum), macrisul (Rumex acetosa), stevia (Rumex patientia).

Malvaceae Bamele (Hibiscus esculentus)

Labiatae Cimbrul (Satureja hortensis), cimbrisorul (Thymus vulgaris), busuiocul (Ocimum basilicum)

Tetragonaceae (Aizoaceae) Spanacul de Noua Zeelanda (Tetragonia tetragonoides).

Convolvulaceae Batatul sau cartoful dulce (Ipomea batatas).

Agaricaceae Ciuperca de culoare alba (Psalliota hortensis), ciuperca de culoare crem (Psalliota bispora)

Polyporaceae Buretele vânat (Pleurotus ostreatus), buretele rosiatic (Pleurotus florida)

Strophariaceae Ciuperca cu val (Strapharia rugosa annulata)

Gramineae Porumbul zaharat (Zea Mays convar. saccharata).

Clasificarea legumelor dupa durata de viata se face în: legume anuale (castraveti, tomate, mazare, fasole etc.) specii de legume bienale (patrunjel, morcov, varza, ceapa ceaclama etc.), specii de legume trienale (ceapa din arpagic), specii de legume perene (hreanul, sparanghelul, leusteanul etc.). Speciile bienale îsi formeaza în primul an partile vegetative si în al doilea an tulpinile florale, fructele si semintele.

Preview document

Horticultura - Pagina 1
Horticultura - Pagina 2
Horticultura - Pagina 3
Horticultura - Pagina 4
Horticultura - Pagina 5
Horticultura - Pagina 6
Horticultura - Pagina 7
Horticultura - Pagina 8
Horticultura - Pagina 9
Horticultura - Pagina 10
Horticultura - Pagina 11
Horticultura - Pagina 12
Horticultura - Pagina 13
Horticultura - Pagina 14
Horticultura - Pagina 15
Horticultura - Pagina 16

Conținut arhivă zip

  • Horticultura.doc

Alții au mai descărcat și

Cercetări privind cultura cartofului în zonele colinar - montane

CERCETĂRI PRIVIND CULTURA CARTOFULUI ÎN ZONELE COLINAR- MONTANE MOTTO: Deviza celor ce muncesc şi trăiesc în comuna Cisnădioara, este o...

Tehnologia produselor de morărit și panificație - fabrica de pâine

TEMA PROIECTULUI Să se proiecteze o fabrică de pâine cu o capacitate de 200 kg/24 ore care produce colac împletit de 0,5 kg. I. MATERII PRIME ŞI...

Vița de vie

Capitolul I. Relaţiile viţei-de vie cu factorii ecologici Fiecare plantă, luată în parte, are posibilități diferite de aprovizionare și...

Împăduriri

1. Descrierea unităţii de bază (de producţie) 1.1.Aşezare geografică Unitatea de producţie III Pades face parte din ocolul silvic Ana-Lugojana,...

Viticultură

INTRODUCERE ÎN VITICULTURÃ 1.1. DEFINItIA sI CONtINUTUL VITICULTURII Termenul de viticulturã derivã din limba latinã: „vitis“ = vitã de vie si...

Pomicultură

INTRODUCERE ÎN ŞTIINŢA POMICULTURII Valorificarea eficientă a condiţiilor ecologice, tehnologice şi social-economice de care dispune fiecare...

Principalele soiuri de portaltoi folosite în viticultură din R.S. România și particularitățile lor de cultură

1. Portaltoii din specia Vitis Riparia Specia Vitis riparia, originară din zona temperată rece a SUA, are un areal geografic foarte întins. Creşte...

Legumicultură

Agricultura ecologica este o metoda de productie care tine cont de cunostintele traditionale ale taranilor si care integreaza progresele...

Te-ar putea interesa și

Vinul licoros de la istoric până la tehnicile de elaborare ale acestuia

Vinurile speciale se obţin prin aplicarea unor tehnologii specifice, care includ o serie de practici oenologice suplimentare faţă de cele folosite...

Aprecirea Valorii Agroproductive a unui Sortiment nou de Hibrizi de Tomate în Solarii în Condițiile Județului Iași

PARTEA I CAPITOLUL I Fructele de tomate reprezintã importanţa economicã şi alimentarã , nu atît prin conţinutul în elemente energice, cît şi...

Analiza a horticulturii din România

ABSTRACT The student Alexandru Paul Iacob, on behalf of Fair Trade Management Company, was commissioned by Van Hall Larenstein University of...

Dăunătorii Culturii de Rapiță din Câmpia Boianului

INTRODUCERE Rapiţa este o veche cultură, fiind cultivată în ţările mediteraneene cu 4000 de ani în urmă. Ţările de origine sunt considerate Olanda...

Cercetari Privind Speciile Dăunătoare și Utile din Unele Plantații Pomicole de Măr

INTRODUCERE STAŢIUNEA DE CERCETARE ŞI DEZVOLTARE POMICOLĂ IAŞI Activitatea de cercetare în domeniul pomiculturii a început din anul 1957, în...

Darea de Samă cu Privire la Practica de Producție

1.ANALIZA CONDIŢIILOR NATURALE, FACTORII ECONOMICI, ORGANIZATORICI ŞI MANAGERIALI AI GOSPODĂRIEI. Ca agent economic de importanţă în cadrul...

Tehnologii de depoluare a solurilor contaminate cu metale grele

Tehnologii de depoluare a solurilor contaminate cu metale grele Oana Cristorean 1. Introducere În concepția ecologică modernă, poluarea solului...

Sectorul agricol în contextul integrării în UE - implicații asupra agricultorilor

INTRODUCERE Prezentare generala a sectorului agricol si forestier Agricultura este una din ramurile cheie ale economiei româneşti. Contribuţia...

Ai nevoie de altceva?