Biblioteca

Epurarea prin Schimb Ionic a Apelor Uzate cu Continut de Ioni de Cupru

Valoare:

Gratis

Marime:

28.37Kb

Pagini:

6

Nota:
7 Epurarea prin Schimb Ionic a Apelor Uzate cu Continut de Ioni de Cupru, 7 out of 10 based on 1 rating
Contine fisiere:

doc


Domenii:

Ecologie


Profesor:

Bulai Petru


Orice document downloadat sau uploadat este adaugat in Biblioteca Mea

Fisiere arhiva: (1)

  • Epurarea prin Schimb Ionic a Apelor Uzate cu Continut de Ioni de Cupru.doc
Vezi informatii descarcari anterioare

Extras din document:

Scopul lucrării: - epurarea apelor uzate cu conţinut de ioni de cupru.
1. Noţiuni generale
1.1 . Surse de poluare a apelor uzate cu ioni de cupru
Cuprul poate ajunge în mediul înconjurător din surse foarte variate: scurgerile de la minele de exploatare a cuprului sau a altor metale, activităţile industriale ce produc sau folosesc cupru sau compuşi ai cuprului (băi de decapare, de nichelare sau de cromare, producerea fertilizanţilor, producerea pesticidelor, chimia anorganică, producerea celulozei şi hârtiei, rafinării, etc.), producerea fierului si oţelului, prelucrarea materialelor feroase şi turnătorii, fabricarea motoarelor sau a unor componente, depozitele de deşeuri, apele uzate orăşeneşti, arderea combustibililor fosili sau a deşeurilor, corodarea conductelor sau a altor instalaţii. Printre sursele de poluare se pot enumera şi unele surse naturale: erodarea depozitelor naturale de cupru, descompunerea vegetaţiei, vulcani, incendii de pădure.
1.2. Circuitul metalelor grele în ecosisteme
Ajuns în sol, cuprul se ataşează de materialele organice sau alte componente (argilă, nisip, humus, etc.) din straturile superioare ale solului. Din acest motiv, cuprul nu migrează în sol pe distanţe mari. În mediul acvatic compuşii solubili ai cuprul prezintă o solubilitate ridicată şi pot migra pe distanţe mari sub forma dizolvată sau ataşaţi de particulele solide aflate în suspensie. Compuşii insolubili sau cei solubili ataşaţi de particule sedimentabile se acumulează în sedimentele apelor de suprafaţă. În situaţiile în care ionii de cupru sau fier se găsesc în combinaţii stabile cu agenţi complexanţi, aceştia pot migra pe distanţe foarte mari. În atmosferă ionii metalici pot ajunge din activităţile industriale, transport (uzarea plăcuţelor de frână), incendii sau din erupţia vulcanilor Particulele ce conţin cupru şi fier din atmosferă sedimentează sau sunt antrenate de precipitaţiile atmosferice şi ajung pe sol sau în mediul acvatic. În Figura 1 sunt prezentate sursele de poluare şi circulaţia metalelor in ecosistem.
Figura 1: Circulaţia metalelor în ecosistem
1.3.Toxicitatea metalelor grele
Cuprul este un bioelement necesar pentru creşterea plantelor şi animalelor. Depăşirea limitelor normale (supradoza) atrage după sine instalarea unor efecte toxice. Pe lângă aportul normal de cupru din resursele vegetale şi animale, în alimente apar contaminări cu acest element datorită folosirii pe scară largă a tratamentelor fitosanitare cu soluţii de stropit pe bază de cupru, fungicide cu cupru, precum şi din corodarea cuprului şi aliajelor sale (bronzuri şi alame, în principal). Vasele din cupru sunt rezistente la coroziune (pasivarea cuprului), efectele de corodare sunt însă accelerate de aerare şi mediu puternic acid. Deşi unele metale grele sunt esenţiale în cantităţi mici, acestea devin toxice la depăşirea unor concentraţii specifice fiecărui organism. Efectele metalelor grele sunt foarte variate şi diferă foarte mult de la un organism la altul. Ionii de Cu (II) în exces pot cauza iritarea mucoaselor, afecţiuni hepatice şi renale, probleme ale sistemului nervos urmate de depresii, iritaţii gastrointestinale, posibile modificări în ficat şi rinichi. . Deficitul de cupru determină anemie, neutropenie şi tulburări de creştere, în special la copii.
Pe solurile puternic poluate cu cupru pot supravieţui doar un număr limitat de plante. Datorită efectelor asupra plantelor, cuprul reprezintă o ameninţare serioasă pentru agricultură. Aceste efecte variază în funcţie de pH-ul solurilor sau prezenţa compuşilor organici. În sol cuprul poate întrerupe activitatea prin influenţa negativă asupra microorganismelor şi viermilor. Aceste efecte pot diminua descompunerea materiilor organice în sol.
1.4. Cadrul legislativ
Depoluarea surselor se poate face doar în urma unor studii complicate si de durată, având costuri foarte ridicate. Din acest motiv este importantă epurarea apelor uzate înaintea evacuării lor în emisar. O categorie importantă a poluanţilor toxici şi periculoşi, o reprezintă metalele grele. Legislaţia din România prevede limite foarte mici pentru metalele grele din apele uzate la evacuarea lor în emisar sau canalizări. În Tabelul 1 sunt prezentate valorile impuse de Normativul privind stabilirea limitelor de încărcare cu poluanţi a apelor uzate evacuate în resursele de apă, NTPA-001 şi Normativul NTPA-002 privind condiţiile de evacuare a apelor uzate în reţelele de canalizare ale localităţilor şi direct în staţiile de epurare":
Tabelul 1: Concentraţiile maxime admise (CMA) impuse de NTPA-001 şi NTPA-002
Indicator NTPA-001 NTPA-002
Cupru (Cu2+) 0,1 mg/l 0,2 mg/l
Normativul NTPA-001 mai prevede ca suma ionilor metalelor grele nu trebuie să depăşească concentraţia de 2 mg/l, valorile individuale fiind cele prevăzute în tabel.
Legea 311/ 2004 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile prevede o limită a ionilor de cupru în apa potabilă de 0,1 mg/l iar pentru ionii de fier o limită de 0,2 mg/l. Ordinul nr. 161 din 2006 pentru aprobarea Normativului privind clasificarea apelor de suprafaţă după calitate în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă clasifică apa de suprafaţă in 5 categorii de calitate în funcţie de concentraţiile poluanţilor. Valorile admise pentru fiecare categorie de apă privind concentraţia ionilor de cupru şi fier sunt prezentate înTabelul 2.


    Documente similare:
    Preview document similar
    Epurarea Apelor Uzate
    Proiectul contine 47 pagini in format doc cu o marime totala de 1.82 MB.
    Preview document similar
    Studii Privind Procedee si Instalatii pentru Epurarea Apelor...
    Proiectul contine 93 pagini in format doc cu o marime totala de 2.59 MB.
    Preview document similar
    Apele Uzate de la Centralele
    Proiectul contine 23 pagini in format doc cu o marime totala de 60.71 KB.
    Preview document similar
    Sa se Proiecteze Proiectul Tehnologic al Unei Statii de Epurare a...
    Proiectul contine 127 pagini in format doc cu o marime totala de 1.42 MB.
    Preview document similar
    Impactul Apelor Evacuate prin Canalul Cuzdrioara de la Combinatul...
    Proiectul contine 64 pagini in format doc cu o marime totala de 90.06 KB.
    Preview document similar
    Avantajele Simularii Instalatiilor de Dedurizare a Apelor Uzate...
    Proiectul contine 25 pagini in format ppt cu o marime totala de 1.47 MB.
    Carti recomandate:
    Ion Iliescu
    ,,Am implinit, la 3 martie anul acesta, 81 de ani. O viata de om, cu bune si mai putin bune. Am fost martor si actor al multor evenimente, dintre care unele au schimbat cursul istoriei. In cateva dintre aceste schimbari se poate gasi si contributia mea.

    [...] Trecerea in revista a istoriei celor 21 de ani de la Revolutia din Decembrie... citeste tot
    Speranta Ianculescu, Dan Ianculescu
    CAPITOLUL 1. Introducere
    CAPITOLUL 2. Caracteristicile apelor uzate, metode si scheme de epurare
    CAPITOLUL 3. Filtrarea in tehnologia de epurare a apelor uzate
    CAPITOLUL 4. Consideratii teoretice
    CAPITOLUL 5. Cercetari experimentale
    CAPITOLUL 6. Rezultatul cercetarilor experimentale
    CAPITOLUL 7. Optimizarea,... citeste tot
    Ion Bogdan Lefter
    Culegerea de fata este o ,,addenda" la precedentul volum al lui Ion Bogdan Lefter, Flashback 1985: inceputurile ,,noii poezii" (Editura Paralela 45, 2005), in care autorul recupera o carte scrisa in urma cu doua decenii, blocata atunci de la publicare de catre autoritatile culturale ale regimului comunist. Era vorba despre o ampla investigatie... citeste tot