Optoelectronică

Laborator
8/10 (1 vot)
Domeniu: Electronică
Conține 5 fișiere: pdf
Pagini : 42 în total
Cuvinte : 9556
Mărime: 2.25MB (arhivat)
Publicat de: Denis Nechifor
Puncte necesare: 0

Extras din laborator

Optoelectronica. Lucrarea 1

INTERFEROMETRE OPTICE

1. Scopul lucrării

Scopul lucrării îl reprezintă cunoaşterea principiilor care guvernează funcţionarea a doua

interferometre cu aplicaţii diverse în domeniul optoelectronic, şi anume interferometrul Fabry-Perot

şi interferometrul Rayleigh.

2. Generalităţi privind interferometria

Interferometrele sunt instrumente optoelectronice în care cele două fascicule sunt complet

separate înainte de a se reuni. Se poate acţiona separat asupra fiecarui fascicol, ceea ce face ca

reglajele şi măsurătorile să fie mai uşor de efectuat. Se cunosc următoarele tipuri de interferometre:

a. interferometrul Rayleigh, utilizat, în special, pentru măsurarea diferenţei de drum optic;

b. interferometrul stelar Michelson, utilizat pentru măsurarea dimensiunilor unghiulare ale

surselor;

c. interferometrul Fizeau, utilizat pentru măsurarea standardelor de lungime;

d. interferometrul Michelson cu lama semitransparentă, utilizat în experienţa Michelson-

Morley, în studiul sistematic al structurii fine a liniilor spectrale şi în compararea directă a

lungimilor de undă a liniilor spectrale cu standardul de lungime;

e. interferometrul Twyman-Green (interferometrul Michelson modificat), utilizat pentru

măsuratori de lungimi şi pentru etalonare;

f. interferometrul Kösters, utilizat pentru etalonare;

g. interferometrul Jamin, utilizat pentru măsurarea diferenţei de drum optic cu o precizie mai

mare decat interferometrul Rayleigh;

h. interferometrul Sirks- Pringsheim, care este un interferometru Jamin perfecţionat; I.

interferometrul Mach-Zehnder, utilizat pentru măsurarea variaţiei indicilor de refracţie şi deci a

densităţii în fluxurile de gaze compresibile.

3. Cavitatea optică de tip Fabry-Perot

Interferenţa luminii include un şir de fenomene, care constau în faptul, că la suprapunerea

fasciculelor de lumină intensitatea rezultantă nu este egală cu suma intensităţilor fasciculelor

componente: în unele puncte ea este mai mare, în altele mai mică, adică apar regiuni alternative

luminoase şi întunecate - franje de interferenţă. Interferenţa undelor de aceeaşi frecvenţă are loc

numai atunci când ele sunt coerente, adică când diferenţa de fază dintre undele monocrome rămâne

constantă pe o perioadă de timp suficientă pentru observaţii.

Franjele produse prin suprapunerea undelor provenite de la un număr finit de surse coerente

discrete poartă numele, în mod uzual, de franje de interferenţă, iar franjele produse prin

suprapunerea undelor provenite de la o sursă distribuită continuu sunt denumite franje de difracţie.

Astfel, se spune că avem franje de interferenţă pentru două surse cuasipunctuale, franje de difracţie

pentru o sursa de dimensiuni finite (foarte mari în comparaţie cu lungimea de undă a radiaţiilor care

se suprapun) şi franje de interferenţă şi de difracţie combinate pentru două surse de dimensiuni

finite.

2

Lumina emisă de sursele obişnuite nu prezintă unde coerente. Pentru a putea observa

interferenţa lumina unei surse se divizează în două (sau mai multe) fascicule, care apoi se suprapun.

Metodele experimentale existente de obţinere a fasciculelor coerente dintr-un singur fascicul iniţial

se împart în două clase. Metoda de divizare a frontului de unde constă în trecerea fasciculului de

lumină prin două orificii mici ale unui ecran opac situate aproape una de alta. Această metodă poate

fi aplicată numai pentru surse de dimensiuni mici (punctiforme). A doua metodă constă în divizarea

fasciculului iniţial de una sau câteva suprafeţe care parţial reflectă, parţial transmit lumina. Această

metodă de divizare a amplitudinii poate fi aplicată şi pentru surse întinse.

Interferometrul Fabry-Perot prezintă o cavitate de forma unei plăci plan-paralele, ocupată

de obicei de un strat de aer. Acesta se formează între două suprafeţe plane delimitate de două plăci

din sticlă sau cuarţ, cu suprafeţele interioare strict paralele. Suprafeţele externe formează de obicei

un unghi mic în raport cu cele interne, pentru ca razele reflectate de ele să nu împiedice observarea

tabloului de interferenţă.

Preview document

Optoelectronică - Pagina 1
Optoelectronică - Pagina 2
Optoelectronică - Pagina 3
Optoelectronică - Pagina 4
Optoelectronică - Pagina 5
Optoelectronică - Pagina 6
Optoelectronică - Pagina 7
Optoelectronică - Pagina 8
Optoelectronică - Pagina 9
Optoelectronică - Pagina 10
Optoelectronică - Pagina 11
Optoelectronică - Pagina 12
Optoelectronică - Pagina 13
Optoelectronică - Pagina 14
Optoelectronică - Pagina 15
Optoelectronică - Pagina 16
Optoelectronică - Pagina 17
Optoelectronică - Pagina 18
Optoelectronică - Pagina 19
Optoelectronică - Pagina 20
Optoelectronică - Pagina 21
Optoelectronică - Pagina 22
Optoelectronică - Pagina 23
Optoelectronică - Pagina 24
Optoelectronică - Pagina 25
Optoelectronică - Pagina 26
Optoelectronică - Pagina 27
Optoelectronică - Pagina 28
Optoelectronică - Pagina 29
Optoelectronică - Pagina 30
Optoelectronică - Pagina 31
Optoelectronică - Pagina 32
Optoelectronică - Pagina 33
Optoelectronică - Pagina 34
Optoelectronică - Pagina 35
Optoelectronică - Pagina 36
Optoelectronică - Pagina 37
Optoelectronică - Pagina 38
Optoelectronică - Pagina 39
Optoelectronică - Pagina 40
Optoelectronică - Pagina 41
Optoelectronică - Pagina 42

Conținut arhivă zip

  • Optoelectronica
    • L1 - Interferometre optice.pdf
    • L2_Fibra_optica.pdf
    • L4 - Fibra optica.pdf
    • L5 - Transmisia inf pe FO.pdf
    • L6 - Sisteme de comunicatie pe FO.pdf

Alții au mai descărcat și

Dispozitive Optoelectronice Fotoemițătoare

1. INTRODUCERE Electronica, alături de informatica, este unul din dintre domeniile cele mai dinamice din mecatronică. Dezvoltarea electronicii s-a...

Electronică

Utilizarea modelului SPICE INTRISEC al diodei Semiconductoare în simularea diodelor de putere NOŢIUNI TEORETICE Modelul SPICE al diodei...

Electronica Aplicată

1. Notiuni introductive Semnale electrice În general se numeste semnal, orice variabilă în timp purtătoare de informatie. Semnalul electric este...

Dispersia Luminii în Fibrele Optice

1.Introducere Din cele mai vechi timpuri, lumina a fost utilizată ca mijloc de comunicație. Semnalele de fum și focurile aprinse pe înălțimi sunt...

Amplificatoare

1. AMPLIFICATOARE 1.1 Noţiuni generale Amplificator se numeşte circuitul electronic, care transformă semnalul de putere mică, aplicat la intrare,...

Analiza și sinteza circuitelor

Introducere in proiectarea circuitelor logice 1.1 Reprezentarea digital. In studiul circuitelor digitale, anumite elemente de baz. sunt folosite...

Probleme

Se da sistemul analogic: 1.a) Calculati valorile de c.c. pentru semnalele x(t) si p(t); 1.b) Calculati si reprezentati grafic spectrul de...

Motoare pas cu pas

1. Sistemele de acţionare Prin element de acţionare electrică se înţelege un motor electric ce urmăreşte un semnal de comandă (acest semnal poate...

Te-ar putea interesa și

Optoelectronică mono moleculară

1. Introducere Avand diferite stari, anumiti atomi nanoclusteri de Agn prezinta un comportament de molecula cu o vizibila fluorescenta si cu...

Dispozitive Optoelectronice

ARGUMENT In acest proiect am studiat dispozitivele optoelectronice. Dispozitivele optoelectronice reprezinta o categorie de dispozitive...

Optoelectronică - atenuatoarele optice

1. Introducere Una dintre cele mai importante realizări în domeniul comunicaţiilor este crearea Sistemelor de Transmisiune prin Fibră Optică...

Linii de Transmisiuni Optoelectronice

Sistemele de transmisiune a informaţiei prin fibre optice (STIFO). STIFO reprezintă un ansamblu de mijloace tehnice care asigură organizarea...

Elaborarea și Utilizarea Sistemelor Optoelectronice

Introducere Elaborarea şi utilizarea sistemelor optoelectronice a primei generaţii s-a început din momentul inventării şi producerii laserului în...

Dispozitive Optoelectronice Fotoemițătoare

1. INTRODUCERE Electronica, alături de informatica, este unul din dintre domeniile cele mai dinamice din mecatronică. Dezvoltarea electronicii s-a...

Senzori de detecție optoelectronici

Introducere. Senzorii reprezinta o prelungire a organelor noastre de simt si principala sursa de informatie pentru creierul uman, dar si pentru...

Asupra Efectelor de Tunelare Determinate de Forța Imagine la Interfața Policristalină a unor Structuri Optoelectronice de tip QDs

I. Introducere Principalele tendinte actuale ale programelor de cercetare stiintifica in domeniul materialelor semiconductoare cu proprietati...

Ai nevoie de altceva?