Fungicide toxice în produse alimentare

INTRODUCERE

Toate alimetele destinate consumului uman sau animal în Uniunea Europeană (UE) se supun unei limite maxime a reziduurilor de pesticide în compoziţia acestora, în vederea protejării sănătăţii animale şi umane. Legislaţia UE reglementează limitele aplicabile diferitelor produse pentru alimentaţia umană sau animală şi stabileşte o limită maximă aplicabilă implicit. [1]

Pesticidele sunt substanţe chimice folosite în agricultură pentru combaterea dăunătorilor cum sunt germeni, paraziţi, viermi, insecte, etc. Aceste pesticide au în compoziţie sunbstanţe biologic active, majoritatea fiind toxice. [2]

“Consumul excesiv de pesticide dăunează grav sănătăţii”

Pesticidele, concepute pentru distrugerea dăunătorilor culturilor agricole, au devenit o ameninţare pentru sănătatea omului. Creşterea populaţiei şi totodată a cererii de hrană, au determinat utilizarea pesticidelor, uneori în exces, care pot afecta starea de sănătate a consumatorilor. [2]

Pesticidele se clasifică în patrugrupe, în funcţie de toxicitatea lor:

• Foartetoxice (T+)

• Toxice (T)

• Nocive (Xn)

• Iritante (Xi)

În tratarea culturilor agricole pot fi folosite doare pesticidele din ultimele două categorii, adică cele mai puţin toxice. Pesticidele considerate toxice şi foartetoxice pot fi folosite doar în condiţii speciale, în urma obţinerii unei autorizaţii. [2]

La nivel mondial, pesticidele sunt utilizate în agricultura ceea ce a dus la creşterea interesului şi a studiilor privind pericolele la care suntem expuşi. S-a constatat că reziduuri de pesticide pot rămâne în apă, aer sau sol timp de câţiva ani, chiar şi după oprirea utilizării. [2]

De obicei expunerea omului pe termen scurt la pesticide are efecte limitate. Însă o expunere pe termen lung poate duce la apariţia unor boli sau chiar diferite tipuri de cancer. Totodată în funcţie de gradul de toxicitate, acestea pot fi uneori fatale. [2]

O altă clasificare a pesticidelor este în funcţie de domeniul lor de acţiune :

• Erbicide

• Fungicide

• Insecticide

• Acaricide (folosită împotriva acarienilor)

• Rodenticide (folosită împotriva rozătoarelor)

Fiind utilizate împotriva majorităţii dăunătorilor, aceste pesticide reprezintă o sursă de risc datorită remanenţei în sol, apă, plante şi organism. Anumite tipuri de pesticide nu pot fi degradate nici de către microorganism şi nici de către echipamentul enzimatic al organismului. Din această cauză ele se acumulează în organisme, sol şi plante. De exemplu pesticidele se acumulează la nivelul ficatului sau în ţesutul adipos şi nu pot fi degradate biologic. [3]

Conform unor studii s-a demonstrat că peste 60% din legume şi 30% din fructe conţin pesticide. Printre cele mai contaminate produse se numără: merele, căpşunile, struguri, ţelină, spanac, morcovi, castraveţi, ardeigras, cartofi etc. [4]

Un alt exemplu de aliment care poate fi contaminat cu pesticide este laptele. Acesta este consumat în cantităţi mari de către populaţie atât ca şi lapte crud, cât şi ca produse (brânzeturi, iaurt). Pesticidele ajung în lapte prin intermediul furajelor. Chiar şi o cantitate mică de pesticide din furaj poate duce la o contaminare a laptelui deoarece pesticidele se acumulează în organismul animal. [5]

Pesticidele intră în compoziţia alimentelor sub forma unor reziduuri. Conform Codexului Alimentar FAO, reziduurile de pesticide dintr-un produs agroalimentar sau totalitatea substanţelor prezente ca urmare a utilizării unui pesticid. [5]