Laboratoarele din domeniul Mecanică
Secvența de pornire a instalațiilor de bord
DECUPLARE NAVA DE LA MAL SI PORNIRE DIESEL GENERATOARE: 1. Se decupleaza de la mal nava din EMG - > ESB GEN SHORE -> se pune comutatorul pe culoarea verde; 2. Se asteapta si verifica in acelasi timp cuplarea generatorului de urgenta cu care nava este echipat. Verificarea se face din MSB ->MCS->EMCY GEN; 3. Se... citește mai departe
Măsurarea concentrației de oxid de carbon și a dioxidului de carbon
Emisiile de CO și CO2 din gazele de evacuare pot fi determinate utilizând metoda absorbției energiei radiante nedispersive prin spectrul de radiații infraroșu și care se bazează pe principiul absorbției selective a energiei radiante în spectrul infraroșu la diferite lungimi de undă caracteristice fiecărei substanțe.... citește mai departe
Traductoare tensometrice rezistive
1. Scopul și conținutul lucrării - Construcția și destinația traductoarelor tensometrice rezistive; - Alegerea și utilizarea traductoarelor tensometrice rezistive. 2. Considerații teoretice Traductorul tensometric rezistiv, denumit și traductor electrotensometric rezistiv (TER), tensorezistor sau marcă... citește mai departe
Determinarea experimentala a diagramelor de etalonare pentru măsurarea momentelor de torsiune pe arbori
Standul pentru determinarea randamentului angrenajelor cilindrice, este echipat cu traductoare tensometrice, fig.1, pentru măsurarea momentului de torsiune. Sunt utilizate timbre tensometrice de tip HBM, de tipul XY2x, conectate în punte Wheastone completă... citește mai departe
Determinarea coeficientului de frecare la alunecare lucrare laborator mecanică
2.1 Titlul lucrării DETERMINAREA COEFICIENTULUI DE FRECARE LA ALUNECARE 2.2 Scopul lucrării Se urmărește determinarea valorii coeficientului de frecare în regim static (de aderență) în cazul frecării uscate pentru trei cupluri de materiale diferite. 2.3 Considerente teoretice Conform teoremei de echilibru... citește mai departe
Ingineria și managementul producției 1
1.1 OBIECTIVELE LUCRĂRII - Cunoașterea și însușirea tehnicii de realizare a schemei de proces pe operații. - Utilizarea schemei de proces pe operații pentru rezolvarea unor aplicații. 1.2 DESFĂȘURAREA LUCRĂRII Etapele principale de desfășurare a lucrării sunt : - Parcurgerea și discutarea noțiunilor teoretice.... citește mai departe
Simularea pornirii directe a motorului asincron trifazat
Chestiuni de studiat: Determinarea parametrilor motorului asincron pe baza încercărilor de mers în gol și scurtcircuit. Implementarea în MATLAB-Simulink a modelului de regim dinamic. Simularea pornirii directe în gol. Simularea pornirii în sarcină. Schema electrică: Sursa de alimentare (RETEA): Date nominale:... citește mai departe
Rezistența materialelor
În figura de mai jos este reprezentat un sistem de bare articulate, din oțel, având în secțiune aria egală cu Aef. Sistemul este acționat hidraulic în nodurile A și B și este solicitat de sarcina G aplicată în nodul C. Modulul de elasticitate longitudinal (E) al barelor este 210000 N/mm2. Se cer: 1. Determinarea... citește mai departe
Sisteme robotizate
1. Introducere Proiectarea și realizarea unor sisteme mecatronice complexe este dificilă datorată numarul de motoare din sistem. Asemenea sisteme sunt întalnite cu precadere în structura unor linii automate. Pentru a satisface exigentele de tip comercial, periodic produsul trebuie modificat și în consecință și... citește mai departe
Studiul diagramei de echilibru fier-cementită
1. CONSIDERAŢII GENERALE 1.1. Construcţia diagramei Fe - Fe3C Dacă pentru cercetarea tratamentului termic al aliajelor baza este diagrama respectivă de echilibru, pentru studiul tratamentului termic al celor mai răspândite aliaje industriale şi anume oţelurile şi fontele, baza este diagrama fier-carbon, care ne... citește mai departe
Calculul și construcția sistemelor de transmitere a mișcării
Tema proiectului : Să se proiecteze următoarele elemente ale transmisiei unui autovehicul: 1. Ambreiajul și mecanismul de acționare al acestuia . 2. Cutia de viteze . Datele inițiale : Modelul autovehicului : Citroën Xsara Kombi 1,4 . Se impun următorii parametri dinamici : vmax = 160 [km/h] ; G0 = 1155 [kg] =... citește mai departe
Metode pentru controlul emisiilor de particule solide
1. Sursele de poluare caracteristice activităţii umane Omul, ca fiinţă vie, produce deşeuri proprii existenţei sale şi activităţii depuse. Multe dintre aceste deşeuri nu sunt biodegradabile, iar unele sunt direct toxice, cum ar fi insecticidele. O clasificare a deşeurilor se poate face în deşeuri solide şi deşeuri... citește mai departe
Conducerea optimală a sistemelor de producție
L.1. (sapt. 1-3) OPTIMIZAREA STRUCTURII SORTIMENTALE A PLANULUI DE FABRICAIE Lab. 1 / sem I 2016-2017/ 26.09+03 si 10.10.2016 umane pe care le solicita si prin beneficiul economic pe care îl poate aduce. In aceasta situaie, având de ales între multiplele variante de produse care pot fi fabricate, se pune în... citește mai departe
Laboratoare mecanică
LUCRAREA Nr. 4 STABILIREA STĂRII TEHNICE A ARBORILOR DE DISTRIBUŢIE ŞI DETERMINAREA COTELOR ADMISIBILE DE UZARE ŞI PRELUCRARE 1. CONŢINUTUL LUCRĂRII 1.1. Determinarea defectelor arborelui de distribuţie prin analiză vizuală: desprinderi de material pe vârful camelor, rizuri, tasarea si ruperea filetului,... citește mai departe
Studiul Fenomenului de Cavitație
Considerații teoretice Cavitația este un proces dinamic de formare, dezvoltare și implozie a unor bule sau cavități umplute cu vapori și gaze, în masa unui lichid. Determinată de scăderea tranzitorie a presiunii locale sub anumite valori critice, cavitația poate fi: - vaporoasă dacă presiunea scade sub nivelul... citește mai departe
Mecanica ruperii
1. Introducere Rezistenţa la fisurare pentru materialele ceramice reprezintă un parametru important în vederea proiectării componentelor ceramice. Standardul românesc cu privire la determinarea proprietăţilor fizice şi mecanice ale materialelor ceramice, (STAS 3471- 85), nu prevede determinarea rezistenţei la... citește mai departe
Impulsul și Momentul
Introducere Aplicand impulsul unui oarecare corp, atunci acelui corp ii modificam momentul. Variatia de moment este egala cu suma impulsului. Unde: F este forta care actioneaza asupra corpului, Δp este variatia de moment, m este masa corpului si v1 si v2 sunt vitezele corpului inainte de impuls si dupa impuls.... citește mai departe
Laboratoare Matlab - Teoria și Controlul Sistemelor
Matlab Lectia 1 Introducere & Bazele Controlului Ce este Matlab? • Inventat de Cleve Moler in anii 1970s pentru a usura acesul studentilor la LINPACK si EISPACK fara a trebui sa invete Fortran. • Impreuna cu Jack Little si Steve Bangert au fondat Mathworks in 1984 si au creat Matlab. • Matlab = matrix laboratory... citește mai departe
Modelare Geometrică Navală Comparativă Folosind Multisurf și Freeship
Lucrarea 1 - Tehnici de modelare folosind MultiSurf Tema: Proiectarea unui corp de navă folosind curbe master transversale Etapa 1. Generarea curbei de secţiune maestră În tabelul 1 sunt descrise, în ordinea generării lor, entităţile care determină existenţa curbei master de secţiune maestră CMCv, aşa cum se... citește mai departe
Aplicații FEM - Vibrații Locale și Generale ale Navei
Secţiunea 2. Vibraţii locale. Aplicaţii prin calcul FEM 2.1. Scurtă prezentare a programului FEM COSMOS/M şi a comenzilor folosite Programul COSMOS/M posedă un generator de modele FEM care integrează modelatorul geometric şi modelatorul de încărcări şi condiţii de frontieră, sub denumirea GEOSTAR. Toate... citește mai departe
Analiza Teoretică și Experimentală a Tehnologiei de Fabricație Rapidă a Prototipurilor Prin Tăiere cu Jet de Apă Utilizand Echipamentul Omax 2626
1. OBIECTUL LUCRĂRII Scopul principal al lucrării este cunoaşterea teoretică şi experimentală a tehnologiei de fabricaţie rapidă a prototipurilor prin tăiere cu jet de apă utilizând echipamentul Omax 2626. 2. CONSIDERAŢII TEORETICE 2.1. Prezentarea echipamentului Procesul de tăiere cu jet abraziv este ideal... citește mai departe
Omogenizare termomecanică
EXEMPLU DE APLICATIE Se exemplifică, în continuare, modul de utilizare a relaţiilor stabilite în acest subcapitol. În acest scop se consideră un melc cu zonă de omogenizare intensă, cu următoarele dimensiuni: mm; mm – interstiţiul dintre spira melcului şi cilindru; L2 = 2D = 127 mm Se consideră nz = 4; Φ =... citește mai departe
Studiul Materialelor
FACULTATEA DE I.M.S.T UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA NUME PRENUME AN / GRUPA I / a II-a LUCRAREA NR. STUDIU MATERIALELOR LABORATOR : 1 PREGATIREA PROBELOR METALOGRAFICE Pregatirea probelor metalografice 1.Pregatirea probelor. Proba va trebui sa fie reprezentativa pentru materialul studiat. Nu exista o regula... citește mai departe
Mecanica fluidelor
Lucrarea nr. 1 MĂSURAREA PRESIUNII FLUIDELOR 1.1. Noţiuni teoretice Starea de tensiune a fluidelor, sub acţiunea diferiţilor factori exteriori (compresiune, variaţie de temperatură, etc.) se caracterizează printr-o mărime numită presiune. Presiunea este forţa care acţionează perpendicular pe unitatea de... citește mai departe
Vibrații mecanice
1.1. Consideratii teoretice Determinarea experimentală a amortizării din sistemele mecanice se poate realiza: a) analizând vibraţiile libere ale sistemului; b) studiind răspunsul sistemului la rezonanţă. a) În cazul vibraţiilor libere amortizarea se determină prin măsurarea a două amplitudini succesive x1 şi x2... citește mai departe