Studiul Materialelor

FACULTATEA DE I.M.S.T UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA NUME PRENUME AN / GRUPA

I / a II-a

LUCRAREA NR. STUDIU MATERIALELOR

LABORATOR : 1

PREGATIREA PROBELOR METALOGRAFICE

Pregatirea probelor metalografice

1.Pregatirea probelor.

Proba va trebui sa fie reprezentativa pentru materialul studiat. Nu exista o regula generala pentru alegerea locului de prelevare ci locul se stabileste pentru fiecare caz in parte. Vom tine seama de anumite considerente: forma si dimensiunile probelor: cilindrica, prismatica, cubica avand dimensiunile specificate in standardul acestui produs insa in lipsa acestei specificatii se recomanda latura ( de 10 mm diametrul de 10 mm si inaltimea intre 10 si 15 mm.)

cub cilindru prisma

2. Alegerea locului de taiere a probelor.

Are o foarte mare importanta deoarece probele trebuie sa cuprinda toate variantele de structura din materialul studiat.

3. Taierea probelor.

Aceasta operatiune nu trebuie sa produca modificari in structura piesei. Vom evita procedeele care produc caldura sau deformare la rece.

Pentru analiza microscopica vom avea grija ca:

- taierea sa se efectueze astfel incat sa nu se denatureze structura reala a materialelor.

- vom taia metalele moi cu firastraul umezit cu o solutie de sapun. Materialele foarte dure se taie cu disc abraziv cu viteze mici si racire abundenta cu apa iar materialele fragile se vor sparge cu ciocanul.

4. Slefuirea probelor.

Daca proba este mica aceasta se va fixa intr-un dispozitiv special si va fi slefuita.

5. Obtinerea suprafetei plane.

In partea in care ne intereseaza se prelucreaza o suprafata cat mai plana folosind un polizor sau o pila avand grija ca pisa sa nu se deformeze sau folosim o masina speciala pentru prelucrarea probelor metalografice.

6.Slefuirea probelor.

Pentru a putea analiza microscopic proba este necesar obtinerea unei suprafete complet plane fara zgaraieturi si cu un grad inalt de lucru.

Pentru aceasta vom parcurge urmatoarele etape:

- slefuirea de degrosare se face la un polizor prin apasarea usoara folosind discuri abrazive.

- slefuirea intermediara:

- manuala prin miscari de translatie pre o hartie de slefuit asezata intr un suport special.

- mecanica pe masini de slefuit verticale sau orizontale la care hartia e asezata pe discul rotativ.

7. Reguli privind obtinerea unei suprafete lustruite.

Operatia cu fiecare hartie dureaza pana cand urmele precedentei hartii au disparut complet. La fiecare hartie noua directia slefuirii se ia perpendicular pe cea ulterioara. Nu se apasa prea puternic, se sterge proba la inlocuirea hartiei.

8. Lustruire.

Lustruirea preliminara are ca scop indepartarea neregularitatilor si rezidurilor grosolane utilizand un set de hartii abrazive cu finete crescanda.

9. Lustruire finala are ca scop eliminarea celor mai fine reziduri microscopice ramase in urma lustruiri preliminare. Se realizeaza pe un disc pe care am pus pasta,filtru de palarie sau postav de biliard.Dupa circa 5 minute lustruirea ar trebui sa se termine ceea ce se controleaza la microscop. Dupa lustruire proba se spala in apa si alcool etilic.

10. Atacul metalografic cu reactivi are drept scop scoaterea in evidenta a structurii. Se face prin introducerea probei. Cu suprafata lustruita reactiv si miscarea ei are loc pana se observa disparitia luciului final.

Microstructura aliajelor caracterizata prin dimensiuni, forma, distributie reciproca si proportia cantitativa a fazelor si constituientilor structurali se pune in evidenta prin tratarea probei lustruite cu un reactiv care ataca selectiv diferite elemente structurale. Cei mai des folositi reactivi sunt: metal pentru oteluri si fonte, solutie de acizi pentru otelurile inalt aliate, corura cuprica amoniacala pentru alame si bronzuri, reactivi cu acid clorhidric plumb, aluminiu, nichel.