Cercetări Privind Cultura Cartofului în Zonele Colinar - Montane

Domeniu: Agronomie

Conține 1 fișier: doc

Pagini : 89 în total

Cuvinte : 16561

Mărime: 9.51MB (arhivat)

Publicat de: Florian Sîrbu

Puncte necesare: 14

lucrare de licenta in agronomie despre cartof

Descarcă acum

Cuprins Extras Bibliografie Preview

Cuprins

MOTTO 5
CAPITOLUL 1. Istoricul, producţia şi importanţa culturii cartofului
1.1. Istoricul culturii cartofului 6
1.2. Dezvoltarea şi producţia culturii cartofului 8
1.2.1. Pe glob 9
1.2.2. În ţara noastră 11
1.3. Importanţa culturii cartofului în ţara noastră 12
1.4. Importanţa culturii cartofului în judeţul Sibiu 17
CAPITOLUL 2. Tehnologia de cultivare a cartofului
2.1. Amplasarea 20
2.2. Rotaţia 20
2.3. Fertilizarea şi aplicarea îngraşămintelor 21
2.3.1. Fertilizarea 21
2.3.2. Epoca de aplicare a îngrăşămintelor 24
2.4. Lucrările solului 26
2.5. Materialului de plantat şi plantarea 28
2.5.1. Pregatirea materialului pentru plantat 28
2.5.2. Epoca de plantare 29
2.5.3. Densitatea plantatului 30
2.5.4. Distanţele între rânduri şi metodele de plantare 31
2.6. Lucrări de îngrijire 33
2.6.1. Combaterea buruienilor 33
2.6.2. Combaterea bolilor 35
2.6.2.1. Bolile parazitare ale cartofului 35
2.6.2.2. Bolile virotice ale cartofului 42
2.6.3. Combaterea dăunătorilor 45
2.6.3.1. Transmiterea virusurilor 48
2.7. Recoltarea 50
2.8. Sortarea 52
2.9. Depozitarea şi păstrarea tuberculilor 53
CAPITOLUL 3. Cadrul natural în care s-au efectuat cercetările
3.1. Aşezarea geografică a Cisnădioarei 58
3.2. Relieful 59
3.3. Clima 60
3.3.1. Efectul factoriilor climatici asupra culturi de cartof şi a calităţii producţiei 63
3.4. Solurile 67
3.5. Reţeaua hidrografică 68
CAPITOLUL 4. Evoluţia experimentală a soiurilor de cartof
4.1. Materialul biologic utilizat 69
4.2. Tehnica folosită şi metoda de cercetare 70
4.3. Scopul şi obiectivele urmărite 73
4.4. Caracteristici morfologice, productivitatea şi rezistenţa la viruşi şi boli 79
CAPITOLUL 5. Rezultatele obţinute
5.1. Producţii obţinute 82
5.2. Concluzii 86
BIBIOGRAFIE 88

Extras din licență

CERCETĂRI PRIVIND CULTURA CARTOFULUI

ÎN ZONELE COLINAR- MONTANE

MOTTO:

Deviza celor ce muncesc

şi trăiesc în comuna

Cisnădioara, este o veche

vorbă românească, care

are la bază experienţa

şi profesionalismul la cote

maxime:

‚‚OMUL SFINŢEŞTE LOCUL’’.

Figura 1. Flori de cartof

CAPITOLUL 1

ISTORICUL, PRODUCŢIA ŞI IMPORTANŢA

CULTURII CARTOFULUI

1.1. Istoricul culturii cartofului

Cartoful este originar din America de Sud şi a fost pentru prima data

întâlnit în regiunile înalte şi umede din Peru, Columbia. Introducerea lui în

Europa din America de Sud s-a făcut în urma cucerii acesteia de catre spanioli

(1525-1543), cu ajutorul navigatorilor, prin Spania şi Anglia. Din Spania s-a

introdus în Portugalia şi Italia, mai apoi şi în Belgia. Se cultivă foarte mult în

zona temperată (circa 1000 de soiuri), ca plantă alimentară, furajeră şi industrială.

Tuberculii provin din porţiuni de tulpină al căror parenchim lemnos şi măduvă se

dezvoltă exagerat. Bacele sunt verzi întunecate sau violacee şi toxice,

necomestibile.

Cartoful a fost prima dată acceptat ca recoltă la scară largă în Insulele Britanice. A devenit mâncarea majoritară în Irlanda în secolul al XVIII-lea şi adesea este numit cartoful irlandez pentru a fi deosebit de cartoful dulce. Irlanda este aşa de dependentă de cartof, că distrugerea (provenită din mălură) din 1845-1846 a recoltelor a cauzat foamete, ce a dus la multe boli, moarte şi emigrări.

Cartoful a fost alimentul cel mai important în cursul istoriei în secolul XX, în Europa, în mod special în Germania, unde a ţinut populaţia în viaţă în timpul celor două războaie mondiale.

Cu conţinutul lui ridicat de carbohidraţi, cartoful este azi o mâncare de bază

a populaţiei occidentale. Creşte cel mai bine în climat rece şi umed. Germania, Rusia şi Polonia, care sunt ţările cele mai mari producătoare de cartofi din Europa.

În timpul goanei după aur din Klondike, Alaska (1897-1898), cartoful

valora greutatea lui în aur. Cartofii erau valoroşi pentru conţinutul lor în vitamina C, ceea ce a făcut ca minerii să-i cumpere cu aur.

În sudul insulelor din Tristan de Cunha din Atlantic, cartoful a fost folosit ca monedă oficială de schimb. Iar din cauza lipsei de mâncare, aceasta era mai mult valorată.

Primul studiu făcut în amănunt asupra cartofului a fost în anul 1883 de către

Alphonse de Candolle în lucrarea „L’ origine des plantes cultivées”.

Cartoful este o plantă originară din „lumea nouă”, fiind considerat printre

cele mai valoroase achiziţii pentru omenire. În acelaşi timp mai este considerat a

doua „pâine a omenirii” şi un produs strategic foarte important pentru securitatea

alimentară a mileniului II, cartoful se cultivă în scop comercial în peste 150 de ţări,

producţiile înregistrate însumând 311 miliarde tone.

În România cartoful a fost introdus la începutul secolului al XIX-lea în Ţara

Româneasca, Moldova şi Transilvania. Deoarece majoritatea denumirilor

cartofului derivă din cele germane, se consideră că a fost adus de coloniştii

germani veniţi pe meleagurile noastre la sfârşitul secolului al XVIII-lea.