Simulare în Matlab

Licență
9/10 (3 voturi)
Domeniu: Automatică
Conține 4 fișiere: docx
Pagini : 44 în total
Cuvinte : 11181
Mărime: 918.21KB (arhivat)
Publicat de: Steliana Sava
Puncte necesare: 10

Extras din licență

CAPITOLUL I

SISTEME, MODELE, SIMULARE

În matematică, termenul „simulare” a fost folosit pentru prima dată de către John von Neumann şi S. Ulam între anii 1940-1944, cu ocazia cercetărilor de fizică nucleară efectuate în S.U.A., împreună cu N. Metropolis, Fermi şi alţi matematicieni şi fizicieni ai şcolii „Los Alamos National Laboratory (S.U.A.)”, ei introducând în aceeaşi perioadă un nume pitoresc în matematică şi anume „Metoda Monte Carlo”.

Denumirea improprie, provine din faptul că primele metode de generare / simulare a numerelor aleatoare au fost cele oferite de rezultatele obţinute la ruletele vestitelor cazinouri din Monte Carlo.

1.1 Sisteme

Dezvoltarea în ritm accelerat a ştiinţei şi tehnicii actuale creează complexitate, devenind din ce în ce mai greu de controlat. În sprijinul eforturilor sale de a stăpâni complexitatea, de a-i cunoaşte componentele, de a descoperi diferite legi care o guvernează, omul a creat noţiunea de sistem.a

Prin conceptul de sistem se înţelege un obiect fizic (o colecţie de obiecte fizice care interacţionează) ale cărui (căror) proprietăţi intenţionăm sa le studiem. O serie din aceste proprietăţi pot fi investigate prin intermediul experienţelor efectuate asupra sistemelor; această manieră de studiu a caracterizat, pe parcursul timpului, dezvoltarea ştiinţelor naturii, în general. Există totuşi anumite limitări, destul de severe, pentru cunoaşterea strict empirică (bazată numai pe organizarea şi desfăşurarea experienţelor). Dacă ne referim numai la experienţele costisitoare din punct de vedere financiar, sau la acelea ce comportă acţiuni, manevre periculoase, posibil distructive, este suficient a ne crea o imagine elocventă privind limitările cunoaşterii strict empirice. În fine, experienţele sunt imposibil de efectuat asupra unor sisteme care nu există încă, aflându-se doar în faza de proiect şi necesitând analiza unor proprietăţi.

Un subsistem (element) reprezintă o componentă a sistemului ce poate fi tratată ca o parte a sa sau ca un sistem independent. Un subsistem poate fi descompus în alte subsisteme, la infinit. Studiul sistemelor se face cu ajutorul modelelor.

O clasificare a sistemelor poate fi făcută astfel:

• Sisteme deschise;

• Sisteme închise.

Un sistem deschis este caracterizat prin:

- ieşiri care corespund intrărilor în sistem;

- ieşirile sunt izolate de intrări;

- ieşirile nu au nici o influenţă asupra intrărilor.

Într-un sistem deschis, rezultatele acţiunii trecute nu depinde acţiunea viitoare.

Sistemul nu observă şi nu reacţionează la propria-i performanţă.

De exemplu, un automobil este un sistem deschis care singur nu se poate conduce după drumul pe care l-a parcurs în trecut şi nici nu are o anumită „ţintă”, direcţie, spre care să meargă în viitor.

Sistemul închis (cu conexiune inversă, cu reacţie sau feed-back) este caracterizat prin:

- ieşiri care corespund intrărilor în sistem;

- ieşirile depind de intrări;

- ieşirile influenţează intrările.

Un sistem închis este influenţat de comportare trecută. Un sistem cu conexiune inversă funcţionează ca o buclă închisă care foloseşte rezultatele acţiunii trecute ale sistemului pentru a comanda acţiunea viitoare.

De exemplu, un ceas şi posesorul lui formează un sistem închis, când ora indicată de ceas este comparată cu ora exactă, care este luată ca reper, ceasul este potrivit pentru a elimina erorile.

1.2 Modele

Modelarea este o metodă de studiu a unor procese şi fenomene care se realizează prin substituirea obiectului real al cercetării. Ca metodă de cercetare este destul de veche, modelele fizice prin similitudine, apoi cele construite prin analogie înlocuind de multe ori obiectul real supus cercetării.

Un model este un obiect sau sitem similar cu originalul, sau orice reprezentare a sistemului care satisface două cerinţe, asigură o predicţie a comportării sistemului, relativ la proprietăţile importante pentru problema studiată (similaritate cu sistemul original) şi se lucreză mai uşor decât cu sistemul considerat.

Modelul îndeplineşte funcţia de a verifica teoria în practică şi, din acest punct de vedere, modelul reprezintă un compromis între posibilitatea de a simplifica descrierea sistemului şi numărul de caracteristici pe care intenţionăm să le studiem. Un model de simulare sau simulator este un model dinamic abstract, realizat în mod obişnuit sub forma unui program. În timpul execuţiei acestuia pe un calculator, schimbarea stărilor sistemului, evenimentele şi procesele sistemului sunt emulate, desfăşurându-se în aceeaşi ordine temporală ca în sistemul original. Dezvoltarea şi utilizarea modelelor de simulare poartă denumirea de simulare.

Dezvoltarea, de-a lungul timpului, a ştiinţelor fizico-tehnice s-a bazat pe modelul matematic care exprimă sub formă de relaţii matematice legăturile existente între diferite mărimi sau cantităţi ce prezintă interes pentru funcţionarea sistemului (de exemplu, legile studiate de către anumite domenii ale fizicii). Complexitatea unui model matematic este dictată, în general, de acurateţea (precizia) dorită în descrierea comportării sistemului, în sensul că un model simplu neglijează sau idealizează anumite aspecte ale comportării.

Preview document

Simulare în Matlab - Pagina 1
Simulare în Matlab - Pagina 2
Simulare în Matlab - Pagina 3
Simulare în Matlab - Pagina 4
Simulare în Matlab - Pagina 5
Simulare în Matlab - Pagina 6
Simulare în Matlab - Pagina 7
Simulare în Matlab - Pagina 8
Simulare în Matlab - Pagina 9
Simulare în Matlab - Pagina 10
Simulare în Matlab - Pagina 11
Simulare în Matlab - Pagina 12
Simulare în Matlab - Pagina 13
Simulare în Matlab - Pagina 14
Simulare în Matlab - Pagina 15
Simulare în Matlab - Pagina 16
Simulare în Matlab - Pagina 17
Simulare în Matlab - Pagina 18
Simulare în Matlab - Pagina 19
Simulare în Matlab - Pagina 20
Simulare în Matlab - Pagina 21
Simulare în Matlab - Pagina 22
Simulare în Matlab - Pagina 23
Simulare în Matlab - Pagina 24
Simulare în Matlab - Pagina 25
Simulare în Matlab - Pagina 26
Simulare în Matlab - Pagina 27
Simulare în Matlab - Pagina 28
Simulare în Matlab - Pagina 29
Simulare în Matlab - Pagina 30
Simulare în Matlab - Pagina 31
Simulare în Matlab - Pagina 32
Simulare în Matlab - Pagina 33
Simulare în Matlab - Pagina 34
Simulare în Matlab - Pagina 35
Simulare în Matlab - Pagina 36
Simulare în Matlab - Pagina 37
Simulare în Matlab - Pagina 38
Simulare în Matlab - Pagina 39
Simulare în Matlab - Pagina 40
Simulare în Matlab - Pagina 41
Simulare în Matlab - Pagina 42
Simulare în Matlab - Pagina 43
Simulare în Matlab - Pagina 44

Conținut arhivă zip

  • Capitolul 1.docx
  • Capitolul 2.docx
  • Capitolul 3.docx
  • Capitolul 4.docx

Alții au mai descărcat și

Studiul și proiectarea unui sistem de reglare automată a nivelului

CAPITOLUL 1 SISTEME DE REGLARE AUTOMATĂ 1.1. Noțiuni introductive Sistemele de reglare automată (SRA) sau pe scurt, automatizarea, sunt des...

Sisteme Avansate pentru Controlul unui Proces Neliniar

1. Introducere In aceasta lucrare se prezinta studiul reglarii unui sistem neliniar, prin metode avansate de control, precum logica fuzzy....

Proiectarea unui SRA

1.Prezentarea proiectului Tema reprezintă proiectarea unui sistem de reglare automată (SRA) a turației unui motor de curent continuu cu excitație...

Ingineria sistemelor automate II

Sistem de reglare automat al turatiei unui motor de curent continuu cu excitatie independenta cu regulatoare conventionale PID. II. Schema de...

Funcția de transfer a unui sistem dinamic liniar

Tema proiectului Sa se determine functia de transfer a unui sistem dinamic liniar, dispunand de urmatoarea realizare: (t, u, ypert), unde:...

Modelarea Matlab-Simulink a Unei Sere

Cunoasterea duratei de timp de la semanat pâna la rasaritul plantelor mai are însemnatate si pentru obtinerea unor productii cat mai timpurii. Daca...

TRA - teorie examen

1. Structura generală a unui sistem de conducere automată. Structura principială a unui sistemul cu conducere automată (SCA) rezulta prin...

TCO

Sisteme Optimale Capitolul 1 Optimizari parametrice 1.1 Formularea problemei de optimizare parametrica. Are întodeauna 3 elemente: a) functia...

Te-ar putea interesa și

Motorul Sincron cu Magneți Permanenți

Memoriu Justificativ Motoarele sincrone cu magneți permanenți au o aplicabilitate în creştere datorită avantajelor sale, precum randamente...

Sisteme de Comunicații Optice

INTRODUCERE Sfârşitul mileniului doi şi începutul mileniului trei sunt caracterizate, printre altele, de o evoluţie fără precedent a sistemelor...

Comanda unei acționări cu motor de curent continuu cu PIC16F628A

Introducere Maşina de curent continuu este maşina electrică la care schimbul principal de energie cu o reţea se face în curent continuu. Se...

Sistem de pompare al apei alimentat de la panouri fotovoltaice

Memoriu justificativ: Această lucrare se concentrează pe alimentarea de la panouri fotovoltaice a unui sistem de pompare al apei alcătuit dintr-un...

Regulator Fuzzy vs Regulator PID - Comparare

1. Tema proiectului •Se doreste compararea unui regulator clasic PID cu un regulator FUZZY cu ajutorul unei aplicatii in Simulink care sa regleze...

Scuter Electric

Capitolul 1. INTRODUCERE În anii din urma, încercarile de a dezvolta noi mijloace de transport, eficiente si nepoluante, au condus la cresterea...

Acționări electrice și electronică de putere - motor pas cu pas

I. GENERALITĂŢI I.1. Sistemele de acţionare Prin element de acţionare electrică se înţelege un motor electric ce urmăreşte un semnal de comandă...

Sisteme Reglare Robuste

1. Tema proiectului În acest proiect ne-am propus să calculăm modelul matematic în doua situaţii pentru conducte scurte respectiv conducte lungi...

Ai nevoie de altceva?