Cuprins
- Capitolul I. Probleme generale ale instalaţiilor de protecţie utilizate în sistemele energetice. Cerinţele sistemelor de protecţie
- 1.1. Probleme generale ale instalaţiilor de protecţie.1
- 1.2. Schema de principiu a unei instalaţii de protecţie prin relee.2
- 1.3. Semnificaţii particulare ale noţiunii de protecţie. .5
- 1.4. Protecţii de bază, de rezervă şi auxiliare.6
- 1.5. Criterii de performanţă impuse sistemelor de protecţie.9
- 1.5.1. Rapiditatea instalaţiilor de protecţie.9
- 1.5.2. Selectivitatea instalaţiilor de protecţie.14
- 1.5.3. Sensibilitatea instalaţiilor de protecţie.15
- 1.5.4. Siguranţa în funcţionare a instalaţiilor de protecţie.17
- 1.5.5. Adaptabilitatea instalaţiilor de protecţie.18
- 1.5.6. Independenţa faţă de condiţiile exploatării şi deservirea în exploatare .18
- 1.5.7. Eficacitatea economică.18
- Capitolul II. Prezentarea pricipalelor categorii de protecţii
- 2.1. Protecţia de current.19
- 2.2. Protecţia de tensiune.21
- 2.2.1. Protecţia maximală de tensiune.22
- 2.2.2. Protecţia minimală de tensiune .23
- 2.3. Protecţia diferenţială.24
- 2.3.1. Protecţia diferenţială longitudinală.25
- 2.3.2. Protecţia diferenţială transversală.26
- 2.4. Protecţia de distanţă.27 Capitolul III. Protecţia transformatoarelor
- 3.1. Introducere.31
- 3.2.Protecţia diferenţială longitudinală a transformatoarelor si autotransformatoarelor.32
- 3.2.1. Problema inegalităţii curenţilor primari şi secundari ai TR.32
- 3.2.2. Problema defazajului curenţilor primari şi secundari ai transformatorului protejat.34
- 3.2.3. Problema curentului de magnetizare şi a şocului de curent de magnetizare.35
- 3.2.4. Problema curenţilor de dezechilibru .36
- 3.3. Secţionarea de curent la transformatoare.39
- 3.4. Protecţia cu relee de gaze.40
- 3.5. Protecţia transformatoarelor împotriva defectelor monofazate.41
- 3.5.1. Protecţia de cuvă.41
- 3.5.2. Protecţia maximală de curent de secvenţă homopolară.42
- 3.6. Protecţia maximală de curent a transformatoarelor .44
- 3.7. Protecţia autotransformatoarelor .49
- 3.8. Protecţia blocului generator transformator.50
- 3.8.1. Particularităţile protecţiei maximale de curent.51
- 3.8.2. Particularităţile protecţiei diferenţiale.52
- 3.8.3. Particularităţile protecţiei împotriva punerilor la pământ monofazate.53
- 3.9. Tendinţe în protecţia blocurilor generator transformator.55
- Capitolul IV Descrierea strategiei de proiectare a sistemului numeric de protecţie a transformatorului
- 4.1. Schema bloc.58
- 4.2. Sistemul de achiziţie.60
- 4.3. Circuitul pentru realizarea tensiunii de referinţă necesară CAN.77
- 4.4. Interfaţa de comunicaţie serială RS 232.78
- 4.5 Modulul de măsură curent.78
- 4.6. Modulul de măsură a tensiunii.80
- 4.7. Descrierea funcţionării sistemului de protecţie.80
- Bibliografie.81
Extras din licență
CAPITOLUL I
PROBLEME GENERALE ALE INSTALAŢIILOR DE PROTECŢIE UTILIZATE ÎN SISTEMELE ENERGETICE.
CERINŢELE SISTEMELOR DE PROTECŢIE
1.1. Probleme generale ale instalaţiilor de protecţie
Instalaţiile de protecţie prin relee sunt ansamble de dispozitive automate ce realizează o comandă automată discretă - o comandă de tip releu, instalate pe obiectele sistemului energetic (generatoare, transformatoare, bare, linii), cu rolul de a supraveghea funcţionarea acestor obiecte. În cazul depăşirii limitelor mărimilor ce caracterizează regimul de funcţionare al obiectelor, regim de defect, intervin în mod operativ activ izolând obiectul în carea a apărut defectul de restul sistemului energetic. Izolarea se face numai atunci când prin regimul de defect apărut este pusă în pericol stabilitatea în funcţionare a sistemului energetic sau integritatea obiectului protejat. Izolarea presupune, de regulă, deconectarea întreruptoarelor cele mai apropiate de obiect, întreruptoare prin care obiectul este racordat la sistem.
Dacă modificarea mărimilor ce caracterizează funcţionarea unui obiect din sistem, la un moment dat, nu prezintă pericol imediat pentru obiectul protejat sau sistem, instalaţia de protecţie trebuie să semnalizeze regimul de funcţionare apărut, numit regim anormal.
În funcţionarea sistemelor energetice apar o serie de particularităţi care trebuie considerate la realizarea unui sistem de protecţie. Dintre acestea menţionăm:
1. Defectele apărute în sistemele energetice se pot transforma în avarii, caracterizate printr-o viteză foarte mare de extindere, cu efecte grave atât asupra sistemului de producere a energiei cât şi al consumatorilor. Aceste defecte sunt:
- Distrugerea sau deteriorarea elementelor sistemului prin efecte termice şi electrodinamice;
- scăderea puternică a tensiunii cu consecinţe negative atât asupra consumatorilor cât şi a producătorilor de energie;
- pierderea stabilităţii de funcţionare a generatoarelor din centrale, a centralelor şi a sistemului energetic în ansamblu.
2. Orice funcţionare în afara valorilor nominale ale tensiunii şi a frecvenţei ce caracterizează energia electrică, precum şi întreruperile în alimentarea cu energie electrică afectează grav atât producătorii cât şi consumatorii de energie;
3. Energia electrică nu poate fi "stocată", acumunlată; producerea şi consumul de energie au loc simultan şi respectarea condiţiilor de stabilitate impun ca puterea produsă să fie egală în fiecare moment cu puterea consumată;
4. Instalaţiile de protecţie prin relee sunt caracterizate de o funcţionare unidirecţională în circuit deschis şi, ca urmare, trebuie distinse cât mai precis regimurile normale de funcţionare de regimurile de defect.
În accepţiunea de mai sus, sfera noţiunii de "protecţie" se referă la un domeniu mai larg incluzând şi instalaţiile tehnologice neelectrice - de exemplu, tot o protecţie reprezintă şi supapa de siguranţă a unui recipient sub presiune, frecvent întâlnită la instalaţiile de cazane. În cele ce urmează va fi tratată numai protecţia prin relee a instalaţiilor electroenergetice.
1.2. Schema de principiu a unei instalaţii de protecţie prin relee
Schema structurală a unui sistem de protecţie prin relee este reprezentată într-o formă generală în fig. 1.1.
În cazul considerat, elementul protejat este linia de interconexiune dintre centralele C1 şi C2, linie ce face parte dintr-un sistem energetic reprezentat parţial în fig. 1.1; conectarea liniei electrice se realizează prin întreruptoarele 1 şi 2. Sunt instalate protecţii prin relee la ambele extremităţi ale obiectului protejat care pot comanda declanşarea întreruptoarelor 1, 2 sau 1 şi 2.
Bibliografie
1. Popescu L., „Echipamente de automatizare şi protecţie – curs”;
2. Ionete C., Selisteanu D., „Echipamente de automatizare şi protecţie”, Reprografia Univ din Craiova, 2000 ;
3. Asandei D., “Protecţia sistemelor energetice”, Editura Matrix Rom , Bucureşti, 1999;
4. Dumitrache I., „Automatizari electronice” E. D. P. R. A. Bucuresti, 1993;
Preview document
Conținut arhivă zip
- BIBLIOGRAFIE.doc
- Capitolul 4.doc
- Capitolul. 1.doc
- Capitolul. 2.doc
- Capitolul.3.doc
- Cuprins.doc
- Prima pagina.doc