Măsurarea eficienței în sistemul bancar

Microeconomia este ramura stiintei economice (stiinta alocarii optimale a resurselor), ce studiaza mijloacele de satisfacere a nevoilor crescatoare ale oamenilor in conditiile limitarii (a raritatii) resurselor si pe deasupra comportamentele individuale ale consumatorului, ale producatorului si cateodata ale statului si care analizeaza modul in care preturile se stabilesc pe diferite piete (piata bunurilor si serviciilor, a muncii, monetara, a titlurilor , etc).

Microeconomia este stiinta care se ocupa cu studiul aprofundat al agentilor economici individuali, iar piata serviciilor si produselor este cadrul pe care microeconomia il dezbate cu predilectie.

Ea studiaza mecanismele si legile care guverneaza consumul si productia, modul de alocare a resurselor, modalitati de combinare a factorilor de productie si posibilitatile de optimizare ale acestei combinari.

Scopul principal al microeconomiei este acela de a asigura o fundamentare stiintifica procesului decizional desfasurat la nivel microeconomic.

Se presupune ca agentii economici au un comportament rational, iar acest comportament poate fi dedus plecand de la maximizarea unei functii obiectiv (utilitate pentru consumator , profitul pentru producator).

Obiectivul microeconomiei consta in analiza determinarii simultane a preturilor si cantitatile produse, schimbate si consumate.

Microeconomia combina teoria economica cu formalizarea si rationamentul matematic, cu scopul de a identifica si evalua posibilitatile de maximizare a profitului firmei intr-o economie de piata libera sau restrictionata, de a gasi alternative optimale de alocare a resurselor limitate si de a rationaliza si formaliza rolul preturilor si pietei in functionarea eficienta a firmei.

Una dintre cele mai importante probleme studiate in cadrul microeconomiei este cea legata de definirea, descrierea si analiza logica a mecanismului cerere-oferta, de analiza modului in care interactiunea dintre cerere si oferta care influenteaza procesul de formare a preturilor si de impactul pe care confruntarea dintre cerere si oferta il are asupra comportamentului producatorilor si consumatorilor.

Actul general se desfasoara intr-un context informational afectat de incertitudine si subiectivitate. Acest lucru face ca deciziile producatorilor si consumatorilor individuali sa fie bazate pe anticiparile si asteptarile acestora cu privire la comportamentul celorlalti producatori si consumatori, adica pe predictii referitoare la reactiile pe care le au ceilalti producatori si consumatori la schimbarea conditiilor de desfasurare a fenomenelor economice. Comportamentul consumatorilor si producatorilor se formeaza pe baza unor principii economice fundamentale : principiul rationalitatii, principiul eficientei si principiul optimalitatii.

In baza principiului de rationalitate, se poate presupune ca, producatorul sau consumatorul nu actioneaza in mod inconstient impotriva propriului interes.

In ceea ce priveste principiul eficientei, scopul oricarui consumator sau producator este cel conform caruia masura satisfactiei obtinute ca urmare a acceptarii unui sacrificiu trebuie sa depaseasca masura sacrificiului facut.

Principiul optimalitatii arata faptul ca, consumatorii si producatorii actioneaza astfel incat sa-si maximizeze avantajele obtinute cu un efort dat, sau sa-si minimizeze efortul depus pentru obtinerea unui efect dat. Asigurarea optimalitatii presupune alegerea acelei alternative care corespunde cel mai bine din punct de vedere al scopului urmarit de catre decident.

Scopul lucrarii mele fiind acela de masurare a eficientei institutiilor bancare utilizand metoda DEA, am prezentat in primul capitol notiuni despre comportamentul producatorului. Pentru descrierea comportamentului producatorului m-am referit la multimi de productie, functii de productie, functia profitului si proprietatile acesteia, functia de cost, unde am prezentat detalii despre costul marginal si costul mediu precum si functiile de cost pe termen mediu si lung, iar in cele din urma am introdus notiuni despre eficienta Pareto. In cel de-al doilea capitol al lucrarii am prezentat metoda de anvelopare a datelor (DEA) cu cele doua cazuri cel al reveniri constante la scala si cel al revenirii variabile la scala. Aplicatia se gaseste in cel de-a treilea capitol si contine rezultatele obtinute in urma rularii programului DEAP, rezultate pe baza carora am desprins anumite concluzii ce se gasesc in ultimul capitol.