Tehnologia Portal - Suport pentru Afaceri Electronice

Licență
8.5/10 (2 voturi)
Domeniu: Calculatoare
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 66 în total
Cuvinte : 24643
Mărime: 3.39MB (arhivat)
Publicat de: Voicu Codreanu
Puncte necesare: 13
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Mihaela Muntean
Licenta a fost prezentata in anul 2005 Universitatea de Vest din Timişoara Facultatea de Ştiinţe Economice Specializarea Informatică Economică

Cuprins

  1. 1. Consideraţii privind afacerile electronice.3
  2. 1.1. Internetul - mediu de afaceri. 3
  3. 1.2. Ce sunt afacerile electronice?. 4
  4. 1.3. Modele de E-business. 6
  5. 1.4. Universul E-business. 11
  6. 1.5. Tendinţa E-commerce spre C-commerce. 12
  7. 1.6. Decalogul regulilor impuse da afacerile electronice. 14
  8. 1.7. Beneficii, oportunităţi şi pericole. 18
  9. 1.8. Banii electronici şi sistemele de plată electronice. 20
  10. 1.9. Trecerea la E-business 24
  11. 1.9.1. Reconceptualizarea managementului cunostinţelor în noua lume E-business. 26
  12. 1.9.2. Transformările solicitate de noul model de afaceri. 27
  13. 1.10 Planul pentru dezvoltarea afacerilor electronice. 30
  14. 1.10.1. Nivelurile intercorelate ale afacerilor electronice. 30
  15. 1.10.1.1. Caracterizare generală a planurilor E-business. 31
  16. 1.10.1.2. Crearea infrastructurii aplicaţiilor. 32
  17. 1.10.1.3. Infostructura. 32
  18. 1.10.2. Consideraţii generale privind riscurile în afacerile electronice. 33
  19. 2. Consideraţii privind tehnologia portal. 36
  20. 2.1. Definire şi clasificare. 36
  21. 2.2. Portalurile din mediul de afaceri. 38
  22. 2.3. Arhitectura şi componentele portalurilor E-business. 40
  23. 2.3.1. Arhitectura portalurilor E-business. 40
  24. 2.3.2. Componenetele unui portal E-business. 40
  25. 2.4. Infrastructura portalurilor E-business. 42
  26. 2.5. Furnizorii de soluţii tip portal. 44
  27. 2.6. Securitatea portalurilor. 45
  28. 3. Portal informaţional - Propunere pentru BRD Groupe Société Générale. 48
  29. 3.1. Descriere generală. 48
  30. 3.2. Structura bazei de date. 49
  31. 3.3. Paginile web realizate. 52
  32. Concluzii. 64
  33. Bibliografie. 65

Extras din licență

1. CONSIDERAŢII PRIVIND AFACERILE ELECTRONICE

1.1. INTERNETUL - MEDIU DE AFACERI

Interferenţele Internetului, în diferite domenii de activitate, sunt din ce în ce mai intense, oferind noi valenţe modului de desfăşurare a afacerilor. Se poate aprecia în acest sens că Internetul a devenit, în timp, atât de complex, încât este aproape indestructibil. Dezvoltarea prezentă a afacerilor electronice va revoluţiona atât conduita afacerilor, cât şi a comerţului, care se va globaliza din ce în ce mai mult. Consumatorii au posibilitatea alegerii dintr-o cantitate din ce în ce mai mare de produse şi servicii de pe piaţa globală şi achiziţionării celor mai bune. Tehnologia Internet susţine pe cei ce doresc să-şi extindă sfera de acţiune în afara graniţelor, acţionând într-un mediu electronic şi având la dispoziţie soluţii rapide, care îi feresc de izolare naţională sau zonală. Abordarea Internetului ca mediu de afaceri reprezintă consecinţa a numeroşi factori, precum relaţia calculatoare-telecomunicaţii, implementarea tehnolo¬giilor WWW, avantajele oferite de afacerile electronice în raport cu cele clasice, facilitatea modului de transmitere a informaţiilor şi avantajele pe care reţeaua web le asigură participanţilor la tranzacţii.

a) Legătura dintre telecomunicaţii şi calculatoare a determinat dezvoltarea explozivă a Internetului, iar existenţa unor tehnologii specifice, cu sisteme de plăţi sigure, l-au transformat într-un mijloc permanent de afaceri. Internetul face posibilă apariţia şi menţinerea unor schimbări radicale în activitatea de comerţ, vânzări, marketing etc.

b) Tehnologia WWW oferă modalităţi simple de acces la abundenţa de informaţii distribuite în toată lumea. Informaţiile care pot fi consultate sunt de diverse tipuri: text, audio, video şi pot proveni dintr-o varietate de surse. Motivele pentru care consumatorii cumpără de pe Web sunt numeroase: rapiditatea tranzacţiei, competitivitatea preţurilor, selectivitatea. Răspunsul la întrebări cum ar fi: ,,De ce se conectează peste 15 milioane de persoane pe săptămână la Internet?", "De ce adresele Web apar aproape în fiecare spot publicitar din orice ziar sau din orice post TV?" este foarte simplu. De exemplu, în loc ca utilizatorul să meargă la bibliotecă să caute o carte, el poate apăsa un buton şi, deşi informaţia se află poate în Australia, aceasta este adusă pe ecranul calculatorului în câteva secunde. Folosind mouse-ul unui calculator, este posibilă parcurgerea unor baze de date şi informaţii cu minimum de cunoştinţe în acest domeniu.

c) Afacerile electronice au multe avantaje faţă de cele clasice: se reduc costurile tranzacţiilor, se oferă noi servicii pentru clienţi, se îmbunătăţeşte mediul de afaceri etc. Piaţa clasică, caracterizată de regula comercială unu-Ia-unu, devine una globală mulţi-la-mulţi. Dar, în pofida avantajelor, afacerile electronice au şi unele dezavantaje, care ţin de natura relaţiilor umane, de nevoia şi obişnuinţa clienţilor de a vedea, mirosi, gusta sau pipăi produsele pe care le achiziţionează.

d) Popularitatea pe care reţeaua Web o deţine în prezent, ca mediu de afaceri, este datorată capacităţii sale de a facilita răspândirea informaţiilor şi de a oferi canale eficiente: pentru reclame, marketing şi chiar distribuirea directă a unor bunuri şi servicii informaţionale. Dacă ne referim doar la marketing, numeroase rapoarte apreciază că reclamele sunt mult mai eficiente pe Web, cheltuielile necesare pentru a face marketing prin Internet fiind cu 25% mai mici decât cele necesare pentru acţiunile convenţionale. Organizaţiile folosesc diferite mijloace de comunicare pentru a menţine legătura, atât cu clienţii permanenţi, cât şi cu cei potenţiali. Opţiunea pentru o comunicare de tip clasic sau prin intermediul mediului virtual are la bază cele trei funcţii ale comunicării: de informare, de amintire şi de convingere. În timp ce primele două pot fi realizate şi de sistemele de comunicare tradiţionale, funcţia de convingere, necesară pentru a diferenţia un produs sau o marcă, este limitată în mass-media tradiţională. Internetul facilitează astfel contacte repetate cu baza de clienti existentă în portofoliul firmei. Internetul a revoluţionat sistemul de distribuţie a informaţiilor, alterând imaginea celorlalte mijloace de comunicare. Astfel, noul sistem de comunicaţii în marketing (mulţi-la-mulţi) este acum un model definitoriu al reţelei, oferind şansa desprinderii de mediile marketingului tradiţional.

Impactul adevărat al Internetului încă nu se vede. Internetul a afectat modul de conducere al afacerilor, învăţământul, relaţiile sociale şi politice. Ramuri industriale şi firme sunt influenţate de aplicarea acestui sistem, deja foarte multe persoane ultilizând Internetul pentru comunicări interpersonale. Ariile comerciale converg. Marile creşteri în domeniul B2B şi B2C se văd prin servicii precum edituri, media, finanţe, educaţie, divertisment, aprovizionare cu software specializat, şi cumpărarea de produse en-detail cum ar fi îmbrăcăminte, încălţăminte, alimente şi articole igienice.

Analizând cu atenţie aspectele aduse în discuţie mai sus, putem afirma, în primul rând, că majoritatea companiilor occidentale deţin site-uri web mai mult sau mai puţin comerciale pe care le promovează intens şi constant.

În 2001 KPMG a făcut un studiu asupra utilizării Internetului. Mai mult de două treimi din cei intervievaţi au declarat că folosesc Internetul pentru a căuta şi utiliza informaţii de pe un site Web extern. Jumătate din ei uitlizează Internetul pentru a comunica cu proprii angajaţi. Doar 23% ultilizează Internetul pentru tranzacţii de afaceri. Doar 5% acceptă plăţi electronice şi doar 30% doresc să accepte această formă de plată pentru bunuri şi servicii comercializate. Motivul principal pentru care se creează un site Web este că acesta creează canale multiple pentru promovarea şi vinderea produsului şi reduce costurile. În jur de 80% au ridicat problema costurilor, a regulilor şi a lipsei de modele de afaceri. În jur de 59% au o politică de securitate în ceea ce priveşte adresele lor pe Internet. În jur de 31% utilizează tehnologii de codificare, iar 17% doresc să adopte acest tip de tehnologii. În jur de 23% nu au nici un fel de protecţie a datelor proprii.

Chiar dacă Internetul pentru afaceri reprezintă doar o fracţiune (însemnată, ce-i drept) din totalitatea prezenţelor online existente la ora actuală, practic interesul manifestat în domeniul afacerilor online (şi al profitului obţinut direct sau indirect dintr-o activitate online susţinută) este într-o creştere cantitativă şi calitativă ce tinde să monopolizeze majoritatea sectoarelor publice ale World Wide Web-ului.

1.2. CE SUNT AFACERILE ELECTRONICE?

Multe firme, care, în condiţiile deceniului 8, nici măcar nu puteau visa că ar putea să aibă un anumit volum de activitate sau că ar putea să facă faţă competiţiei giganţilor din industria lor, au reuşit să se bucure de un mare succes. Se pot da doar cateva exemple: Amazon.com, înfiinţată în 1995, avea în 1999 o cifră de afaceri de cel puţin 3 ori mai mare decât alte nume de prestigiu din SUA, cum ar fi Barnes&Nobles şi Borders Books&Music. La fel este cazul firmei Charles Schwab, care asigură tranzacţionarea online a acţiunilor pe piaţa financiară. La Microsoft Expedia, un site integrat de tranzacţii online pentru turism, sunt necesare doar câteva minute pentru a alege un zbor, a cumpăra un bilet de avion sau pentru a face o rezervare la un hotel şi chiar pentru a închiria o maşină. Nu acelaşi lucru se întâmplă şi dacă se apelează la agenţii de turism destul de cunoscute, dar tradiţionale. Pentru acest lucru, Microsoft a anticipat modificările din cerinţele utilizatorilor prin reproiectarea mai multor lanţuri valorice, respectiv călătoriile (Expedia), vânzările auto (CarPoint), investiţiile imobiliare (HomeAdvisor) şi componenta financiară (Investor). Alte exemple sunt Cisco, Gateway Computer (producătoare de echipamente de reţea), FedEx şi UPS (firme de transport a coletelor poşta1e din SUA).

Care sunt motivele pentru care aceste firme au succes? Dacă se analizează cu atenţie firmele aflate în topul afacerilor din lume se va observa ca ele au un mod de organizare, concentrat pe integrarea activităţilor şi proceselor economice cu tehnologia informaţională. Aceste firme pun accentul pe tehnologie, fluidizarea operaţiunilor economice, impunerea numelui de marcă, creşterea loialităţii clienţilor şi, nu în ultimul rând, pe creşterea profitabilităţii lor.

Firmele vizionare şi-au stabilit noi reguli şi au realizat că următorul val al inovaţiilor centrate pe client solicită o vastă integrare a proceselor, aplicaţiilor şi sistemelor informaţionale, integrare aflată sub semnul afacerilor electronice, reprezentând fundamentul organizaţional venit în sprijinul firmelor din economia de tip reţea.

Preview document

Tehnologia Portal - Suport pentru Afaceri Electronice - Pagina 1
Tehnologia Portal - Suport pentru Afaceri Electronice - Pagina 2
Tehnologia Portal - Suport pentru Afaceri Electronice - Pagina 3
Tehnologia Portal - Suport pentru Afaceri Electronice - Pagina 4
Tehnologia Portal - Suport pentru Afaceri Electronice - Pagina 5
Tehnologia Portal - Suport pentru Afaceri Electronice - Pagina 6
Tehnologia Portal - Suport pentru Afaceri Electronice - Pagina 7
Tehnologia Portal - Suport pentru Afaceri Electronice - Pagina 8
Tehnologia Portal - Suport pentru Afaceri Electronice - Pagina 9
Tehnologia Portal - Suport pentru Afaceri Electronice - Pagina 10
Tehnologia Portal - Suport pentru Afaceri Electronice - Pagina 11
Tehnologia Portal - Suport pentru Afaceri Electronice - Pagina 12
Tehnologia Portal - Suport pentru Afaceri Electronice - Pagina 13
Tehnologia Portal - Suport pentru Afaceri Electronice - Pagina 14
Tehnologia Portal - Suport pentru Afaceri Electronice - Pagina 15
Tehnologia Portal - Suport pentru Afaceri Electronice - Pagina 16
Tehnologia Portal - Suport pentru Afaceri Electronice - Pagina 17
Tehnologia Portal - Suport pentru Afaceri Electronice - Pagina 18
Tehnologia Portal - Suport pentru Afaceri Electronice - Pagina 19
Tehnologia Portal - Suport pentru Afaceri Electronice - Pagina 20
Tehnologia Portal - Suport pentru Afaceri Electronice - Pagina 21
Tehnologia Portal - Suport pentru Afaceri Electronice - Pagina 22
Tehnologia Portal - Suport pentru Afaceri Electronice - Pagina 23
Tehnologia Portal - Suport pentru Afaceri Electronice - Pagina 24
Tehnologia Portal - Suport pentru Afaceri Electronice - Pagina 25
Tehnologia Portal - Suport pentru Afaceri Electronice - Pagina 26
Tehnologia Portal - Suport pentru Afaceri Electronice - Pagina 27
Tehnologia Portal - Suport pentru Afaceri Electronice - Pagina 28
Tehnologia Portal - Suport pentru Afaceri Electronice - Pagina 29
Tehnologia Portal - Suport pentru Afaceri Electronice - Pagina 30
Tehnologia Portal - Suport pentru Afaceri Electronice - Pagina 31
Tehnologia Portal - Suport pentru Afaceri Electronice - Pagina 32
Tehnologia Portal - Suport pentru Afaceri Electronice - Pagina 33
Tehnologia Portal - Suport pentru Afaceri Electronice - Pagina 34
Tehnologia Portal - Suport pentru Afaceri Electronice - Pagina 35
Tehnologia Portal - Suport pentru Afaceri Electronice - Pagina 36
Tehnologia Portal - Suport pentru Afaceri Electronice - Pagina 37
Tehnologia Portal - Suport pentru Afaceri Electronice - Pagina 38
Tehnologia Portal - Suport pentru Afaceri Electronice - Pagina 39
Tehnologia Portal - Suport pentru Afaceri Electronice - Pagina 40
Tehnologia Portal - Suport pentru Afaceri Electronice - Pagina 41
Tehnologia Portal - Suport pentru Afaceri Electronice - Pagina 42
Tehnologia Portal - Suport pentru Afaceri Electronice - Pagina 43
Tehnologia Portal - Suport pentru Afaceri Electronice - Pagina 44
Tehnologia Portal - Suport pentru Afaceri Electronice - Pagina 45
Tehnologia Portal - Suport pentru Afaceri Electronice - Pagina 46
Tehnologia Portal - Suport pentru Afaceri Electronice - Pagina 47
Tehnologia Portal - Suport pentru Afaceri Electronice - Pagina 48
Tehnologia Portal - Suport pentru Afaceri Electronice - Pagina 49
Tehnologia Portal - Suport pentru Afaceri Electronice - Pagina 50
Tehnologia Portal - Suport pentru Afaceri Electronice - Pagina 51
Tehnologia Portal - Suport pentru Afaceri Electronice - Pagina 52
Tehnologia Portal - Suport pentru Afaceri Electronice - Pagina 53
Tehnologia Portal - Suport pentru Afaceri Electronice - Pagina 54
Tehnologia Portal - Suport pentru Afaceri Electronice - Pagina 55
Tehnologia Portal - Suport pentru Afaceri Electronice - Pagina 56
Tehnologia Portal - Suport pentru Afaceri Electronice - Pagina 57
Tehnologia Portal - Suport pentru Afaceri Electronice - Pagina 58
Tehnologia Portal - Suport pentru Afaceri Electronice - Pagina 59
Tehnologia Portal - Suport pentru Afaceri Electronice - Pagina 60
Tehnologia Portal - Suport pentru Afaceri Electronice - Pagina 61
Tehnologia Portal - Suport pentru Afaceri Electronice - Pagina 62
Tehnologia Portal - Suport pentru Afaceri Electronice - Pagina 63
Tehnologia Portal - Suport pentru Afaceri Electronice - Pagina 64
Tehnologia Portal - Suport pentru Afaceri Electronice - Pagina 65
Tehnologia Portal - Suport pentru Afaceri Electronice - Pagina 66

Conținut arhivă zip

  • Tehnologia Portal - Suport pentru Afaceri Electronice.doc

Alții au mai descărcat și

Proiectarea aplicațiilor de comerț electronic - aplicație de food-ordering

Progresele realizate recent în domeniile tehnologie-calculatoare, telecomunicatii si software, precum si în alte domenii ale informatiei, au...

Proiectarea unui magazin electronic în baza materialelor firmei SRL Neocomputer

INTRODUCERE În prezent lumea tinde spre o automatizare a tuturor proceselor economice sociale și de altă natură. " Comerţ electronic” înseamnă,...

Rolul Afacerilor Electronice în Dezvoltarea Întreprinderilor Mici și Mijlocii

Introducere Odată cu intrarea în era Internetului şi a e-business-ului, se constată în majoritatea organizațiilor, o evoluţie a informaticii de la...

Impactul Informației și a Comerțului Electronic asupra Societății Economice

Introducere În ultimul deceniu, Internet-ul a evoluat într-o unealtă formidabilă având un impact major în toate aspectele vieţii. La fiecare...

Arhitectura calculatoarelor - Intel vs AMD

Rezultatele din testul 3DS Max 7 SPECapc Test Testul alaturat consta in crearea modelelor 3D, modificarea si randarea scripturilor. Conform...

Autentificarea prin semnătură digitală

Introducere O semnatura digitala reprezinta o informatie care il identifica pe expeditorul unui document. Semnatura digitala este creata prin...

Sistem de Prognosticare a Unei Avarii

Acest sistem calculeaza gradul de avariere a unei cladiri în cazul unui cutremur, precum si posibila necesitate a reconstructiei cladirii (partiala...

Te-ar putea interesa și

Comerțul Electronic în Noua Societate Informațională

1.Introducere „Orice afacere în ziua de astăzi concurează în două lumi: o lume fizică cu resurse pe care managerii pot să le vadă şi să le atingă...

Evidența Elevilor din Ciclul Inferior

Argumentare Într-o unitate şcolară este foarte importantă existenţa unei baze de date, nu numai a profesorilor, ci şi a elevilor. O bază de date...

Optimizarea Funcționalității Administrației Publice prin Utilizarea Tehnologiei Informației

INTRODUCERE Tehnologia informaţiei reprezintă pentru administraţia publică un domeniu de interes major, domeniu care influenţează în mod direct...

Internet Banking - Implementarea și Administrarea unei Afaceri Electronice

1. NOŢIUNI INTRODUCTIVE 1.1. Societatea informaţionalã – concept, tendinţe. Trecerea de la era industrialã la era informaţionalã. Încã de la...

Best practices (cele mai bune practici) și rolul lor în implementarea guvernării electronice

Capitolul I. CONCEPTUL DE GUVERNARE ELCTRONICĂ 1.1 Aspecte generale ale e-guvernării Guvernarea electronică reprezintă modalitatea de aplicare şi...

Tehnici și Tactici de Comunicare Utilizate de SC D and T Travel

Cap. 1 Tipologia tehnicilor şi Tactici de comunicare specifice în turism Elemente specifice ale comunicării în afaceri în economia informaţională:...

Rolul Afacerilor Electronice în Dezvoltarea Întreprinderilor Mici și Mijlocii

Introducere Odată cu intrarea în era Internetului şi a e-business-ului, se constată în majoritatea organizațiilor, o evoluţie a informaticii de la...

Modernizarea Administrației Publice

INTRODUCERE România a aderat la 1 ianuarie 2007 la Uniunea Europeană, parcurgând tranziţia de la o planificare centralizată, spre economia de...

Ai nevoie de altceva?