Biblioteca

Limbajul Presei Romanesti din Secolul al XIX-lea

Valoare:

9 puncte*

Marime:

119.70Kb

Pagini:

102

Nota:
9 Limbajul Presei Romanesti din Secolul al XIX-lea, 9 out of 10 based on 2 rating
Contine fisiere:

doc


Domenii:

Comunicare, Mass Media, Stiinta Administratiei


* de la numai 3.94 Lei, cumparand puncte sau poti obtine puncte daca postezi documente (vezi detalii)
Orice document downloadat sau uploadat este adaugat in Biblioteca Mea

Fisiere arhiva: (1)

  • Limbajul Presei Romanesti din Secolul al XIX-lea.doc
Vezi informatii descarcari anterioare

Din cuprins:
Cap. I. Istoria presei secolului al XIX-lea
1.1. Dibuiri şi începuturi
1.2. Presa românească în prima jumătate a secolului al XIX-lea
1.2.1. Calendare şi almanahuri
1.2.2. Primele publicaţii româneşti
1.2.3. Deceniul paşoptist
1.3. Presa românească în a doua jumătate a secolului al XIX-lea
1.3.1 Presa paşoptistă
1.3.2 Presa marilor clasici
1.3.3 Presa la sfârşit de veac
Cap. II. Limba presei în prima jumătate a secolului al XIX-lea
2.1. Contribuţia primelor publicaţii româneşti la dezvoltarea şi modernizarea limbii literare
2.1.1. Modernizarea lexicului
2.1.2. Eforturile presei de a impune nişte norme fonetice şi gramaticale
2.2. Dezvoltarea elementelor specifice stilului publicistic
2.3. Particularităţi de limbă şi de stil în presa paşoptistă
Cap. III. Limba presei în a doua jumătate a secolului al XIX-lea
3.1 Stabilirea unor norme unice, fonetice şi gramaticale
3.4.1 Fonetisme regionale regăsite în presă
3.2. Procesul de adaptare al neologismelor la sistemul limbii
3.3. Modernizarea stilului presei din punct de vedere lexical, morfologic şi sintactic
Cap IV. Rolul presei la consolidarea limbii române literare. Concluzii
4.1. Contribuţia la început de secol privind conţinutul variat al
presei la unificarea limbii române literare
4.2. Contribuţia la început de secol privind conţinutul variat al
presei la unificarea limbii române literare
4.3. Răspândirea neologismelor prin intermediul presei – un pas
spre înnoirea limbii literare
4.4. Lupta pentru înlăturarea ecourilor întârziate ale latinismelor,
italeinismelor şi franţuzismelor
Cap. V. Studiu de caz: Limbajul în presa lui Caragiale
5.1 Ion Luca Caragiale – ziarist
5.2. Limba presei lui Caragiale

Extras din document:

Capitolul I.
Istoria presei în secolul al XIX-lea
1.1. Dibuiri şi începuturi
Inventarea tiparului pentru imprimarea cărţilor, a ziarelor şi a revistelor a însemnat o adevărată revoluţie materială şi spirituală în istoria culturii umane.
Tiparului i s-a găsit, începand cu secolul al XVII-lea o întrebuinţare care avea să exercite o influenţă considerabilă asupra opiniei publice, presa periodică, ziare, reviste, foi volante etc.
Deşi tiparul, bază tehnică şi materială a presei, a fost introdus în Ţara Românească la începutul secolului al XVI-lea, totuşi pe teritoriul patriei noastre, între veacurile XVI şi XVIII, nu au apărut ziare în limba română. Tipografiile existente erau folosite doar pentru tipărirea cărţilor.
În ţara noastră presa periodică s-a întemeiat târziu; astfel începuturile presei în limba română se situează abia în primele decenii ale secolului al XIX-lea din cauza condiţiilor istorice concrete în care a avut loc dezvoltarea ţărilor române. Pe de-o parte, în ţara noastră destrămarea feudalismului şi procesul naşterii capitalismului s-au produs mult mai târziu decât în alte părţi, iar pe de altă parte, existau dominaţia otomană asupra Ţarii Româneşti şi Moldovei şi cea habsburgică asupra Transilvaniei.
Primele încercări de a edita ziare şi reviste în limba română le găsim în Transilvania la sfârşitul secolului al XVII-lea, într-o epocă de prefaceri economice şi sociale care marcau procesul de destrămare a feudalismului şi de afirmare a capitalismului.
Încercările de a edita ziare şi reviste în această perioadă demonstrează că adepţii iluminismului din Transilvania considerau presa ca un mijloc principal de răspândire a ideilor înaintate pentru care militau.
Reprezentanţii iluminismului , din rândul populaţiei maghiare şi germane din Transilvania, şi-au făcut cunoscute ideile prin organe de presă ca: Sienburger Zeitung (Ziarul ardelean, 1784); Sienburger Bote (Curierul ardelean, 1792); Erdeleyi magyar hirvivo (Vestitorul maghiar din Transilvania, 1790) şi altele. În anul 1789, o asociaţie de cărturari români din Transilvania a cerut aprobarea pentru publicarea la Sibiu a unei gazete pentru săteni. Publicaţia era înscrisă în actele oficiale sub denumirea Wallachische Zeitung fur den Sandmann. Deşi istoricul şi ziaristul ardelean Jakab Elek afirma că din această gazetă ar fi apărut un număr în 1791, totuşi nu se cunoaşte, până în prezent, nici un exemplar. Eforturi insistente pentru înfiinţarea unui periodic românesc în Transilvania a făcut Ion Mohnar-Piuariu solicitând de câteva ori aprobări în anii 1793 şi 1794, însă intervenţiile au fost respinse. În 1795 se plănuia apariţia unei reviste ce urma să poarte titlul Vestiri filosofeşti şi moraliceşti, dar aceasta nu a apărut.
Deschiderea Şcolii de ingineri hotarnici, de către Gheroghe Asachi la Iaşi(1814) şi a Şcolii de la Sf. Sava, de către Gheorghe Lazăr la Bucureşti(1818), au stimulat iniţiativele menite să pună bazele presei româneşti. Astfel, la începutul veacului al XIX-lea s-au făcut eforturi în vederea editării unor periodice cu caracter de almanah-magazin. Dintre acestea Theodor Racocea editează la Cernăuti Chrestomaticul românesc (1820), iar Zaharia Carcalechi, proiectează la Buda (1821), Biblioteca românească, gazeta de profil almanah-magazin, întocmită în 12 părţi, după numărul celor 12 luni. Revista apare sporadic în anii 1821, 1829-1830 şi 1834, iar printre colaboratori se numără: I. Trifiu, Damaschin, P. Bojinca, pictorul C. Lerca, Em. Gojdu, Gr. Cuciureanu. În conţinutul publicaţiei se găsesc reproduceri de Gh. Asachi şi V. Cârlova. Editorul dorea să realizeze pentru cititorii din Muntenia şi Moldova o revistă culturală care să cuprindă articole de istorie naţională şi universală, articole politice despre starea lumii , despre agricultură, varietăţi, anecdote şi literatură originală. Revista Biblioteca românească a lui Carcalechi şi Chrestomaticul românesc al lui Theodor Racocea au avut însă un caracter efemer şi o circulaţie restrânsă.
În Moldova trebuie consemnată la sfârşitul secolului al XVIII-lea existenţa unei publicaţii săptămânale intitulate Courrier de Moldavie şi apărută din februarie 1790 la Iaşi, în urma dispoziţiei generalului G.A. Potemkin. Ea era un organ de informare al armatei ruse, redactată în limba franceză de către Comandamentul trupelor ruseşti cantonate în Moldova în perioada războiului ruso-turc din 1787-1791.
La încercările menţionate adăugăm publicaţia intitulată Fama Lipschii pentru Dacia (1827), primul ziar în limba română ce apare la Leipzig. Gazeta este redactată de doi studenţi medicinişti : I.M. R. Rosetti (din Ţara Românească) şi Anastasie I. Lascar (din Moldova), ajutaţi din punct de vedere material de Dinicu Golescu. Rosetti publică ştiri politice din ziarele vremii şi articole culturale. Al doilea redactor publică aricole de ştiinţă popularizată. Publicaţia este intitulată Fama Lipschi pentru Datia începând cu numărul doi. Rosetti propune în numărul trei un proiect de reformă a ortografiei româneşti, recomandând alfabetul latin.
1.2 Presa românească în prima jumătate a secolului al XIX-lea
1.2.1. Calendare şi almanahuri
Componentă a presei româneşti, calendarele au constituit o inepuzabilă sursă de lectură instructivă, plăcută tuturor vârstelor deoarece în paginile lor erau tipărite teme dintre cele mai diverse, de obicei tratate de ziarişti-scriitori, cărturari, astrologi, medici.


    Comentarii:

    UNIVERSITATEA “CONSTANTIN BRÂNCOVEANU” FACULTATEA DE ŞTIINŢE ADMINISTRATIVE ALE COMUNICĂRII



    Documente similare:
    Preview document similar
    Istoria Unei Publicatii Locale - Editie Speciala de Oltenia
    Referatul contine 62 pagini in format doc cu o marime totala de 270.22 KB.
    Preview document similar
    Limbajul Paraverbal - Vocea - Antrenamentul Vorbirii
    Referatul contine 26 pagini in format doc, ppt cu o marime totala de 196.36 KB.
    Preview document similar
    Relatiile Publice si Publicitatea in Comunicarea cu Presa
    Proiectul contine 83 pagini in format doc cu o marime totala de 117.62 KB.
    Preview document similar
    Analiza Comunicarii Publicitare din Presa Scrisa
    Proiectul contine 74 pagini in format doc cu o marime totala de 142.53 KB.
    Preview document similar
    Sinteza Limbajul Jurnalismului Contemporan
    Cursul contine 32 pagini in format pdf cu o marime totala de 378.73 KB.
    Preview document similar
    Limbajul Trupului - Comunicare Nonverbala
    Proiectul contine 12 pagini in format doc cu o marime totala de 24.05 KB.
    Carti recomandate:
    Cronica Basarabiei 1918 -1944 cuprinde stiri, reportaje si comentarii din presa acelor vremuri de la Bucuresti, Iasi, Chisinau, Balta, Tiraspol, Moscova, Leningrad, precum si imagini de epoca. Autorii Vlad Darie si Iurie Potarniche isi exprima speranta ca, odata ce peste cele 200 de fotografii vor fi admirate de cititori, acestia vor putea... citeste tot
    Ilie Rad
    Analiza inedita a limbajului presei romanesti actuale, volumul isi propune sa elimine fractura dintre mediul academic de tip jurnalistic si jurnalistii profesionisti sau lingvisti. Studiile au un pronuntat caracter practic si normativ, adresandu-se jurnalistilor si studentilor de la facultatile de profil, precum si tuturor celor interesati de... citeste tot
    Gabriel Dimisianu
    Sfarsit si inceput de secol, noul volum al lui Gabriel Dimisianu, continua seria de evocari, amintiri, portrete literare, povesti cu si despre scriitori, alaturi de cronici literare la zi. Spirit ales, atent la toate evenimentele din viata orasului, nu doar din cea a literelor, criticul, cu nobletea sa recunoscuta si cu experienta celor 55 de... citeste tot