Contabilitatea Decontărilor cu Bugetul Statului

INTRODUCERE

Reforma contabilă din ţara noastră a început odată cu adoptarea Legii Contabilităţii nr. 82 / 1991, ale cărei prevederi – privind normalizarea contabilităţii – s-au pus în practică la nivelul tuturor agenţilor economici prin Planul de Conturi General, aprobat prin HG 704 – 1993 şi aplicat cu începere de la 01.01.1994.

Începând cu anul 1999 s-a trecut la o nouă etapă de dezvoltare a sistemului contabil românesc, bazată pe un program reglementat prin OMF 403 / 1999, modificat şi completat prin OMFP 94 / 29.01.2001, pentru aprobarea „Reglementărilor contabile armonizate cu Directiva a IV – a a Comunităţii Europene şi cu Standardele Internaţionale de Contabilitate”, publicat în MO 85 / 20.02.2001, partea I – dată la care s-a abrogat OMF 403 / 1999.

În acest ordin se precizează că Programul de dezvoltare a sistemului contabil românesc, care a început în anul 1999, va fi implementat în ţara noastră treptat până la 31.12.2005.

Începând cu exerciţiul financiar al anului 2001, prezentele reglementări vor fi aplicate de persoanele juridice din categoria a IV – a, care satisfac cel puţin două dintre criteriile menţionate la art. 2 din OMFP 94 / 2001 (cifra de afaceri, total active şi numărul mediu de salariaţi), determinate pe baza situaţiilor financiare publicate pentru exerciţiul financiar anterior şi a ratei de schimb euro / leu, la sfârşitul anului anterior.

În economia contemporană, contabilitatea este o necesitate şi nu o dorinţă. Într-o lume fiscală de o amploare fără precedent, ştiinţa contabilităţii oferă soluţii pentru dezvoltarea şi reflectarea activităţii oricărui agent economic. Nu contează structura capitalului, nu contează domeniul, nu contează ţara. Fără contabilitate, activitatea economică nu se poate concepe.

Una din condiţiile esenţiale ale menţinerii echilibrului unei firme, într-o economie concurenţială, o constituie valorificarea eficientă a tuturor factorilor de producţie care participă direct sau indirect la realizarea obiectivelor acesteia. Obţinerea enei eficienţe economice care să menţină firma în competiţie, în condiţiile unui mediu economic cu tendinţe de globarizare a concurenţei, caracterizat prin schimbări rapide şi uneori violente în toate planurile vieţii social – economice, este o prioritate absolută pentru toate întreprinderile româneşti.

Impozitele, taxele, contribuţiile şi împrumuturile de stat, alocaţiile, subvenţiile şi transferurile bugetare constituie nu numai metode de prelevare şi de repartizare a resurselor financiare publice, dar şi instrumente cu ajutorul cărora organele de decizie caută să orienteze dezvoltarea economică şi socială a ţării în direcţia dorită de acestea .

Organele financiare, cadrele de conducere şi specialiştii din instituţiile publice sunt chemate să îndeplinească un rol activ în fundamentarea deciziilor autorităţilor publice, în raţionalizarea opţiunelor bugetare, în creşterea eficienţei cu care sunt folosite resursele materiale, umane, financiare şi valutare de care dispun.

Autorităţilor publice le revine sarcina alegerii instrumentelor prin care se efctuează prelevările din veniturile populaţiei şi din profiturile societăţilor comerciale – impozite, taxe şi contribuţii – în funcţie de randamentul acestora şi nu în ultimul rând de efectele pe care acestea le induc.

În cadrul reformei economice din ţara noastră, actul manegerial presupune un atribut deosebit de important – controlul permanent şi sistematic asupra activităţilor economice ale întreprinderilor. Controlul nu se rezumă să constate manifestarea neajunsurilor, ci contribuie şi la previziunea desfăşurării activităţii, a posibilităţilor apariţiei deficienţelor şi anomalilor.

Ministerul Finanţelor are, potrivit legii, obligaţia de a actualiza permanent reglementările contabile, pe baza actelor normative ce vor fi adoptate ulterior.

CAPITOLUL 1 PREZENTAREA SOCIETĂŢII COMERCIALE „AEROSTAR” S.A. BACĂU

1.1 ÎNFIINŢARE

În anul 1953, prin H.C.M. nr. 1165/15.04.1953, a luat fiinţă „Uzina de reparat avioane” (U.R.A.) Bacău, având ca obiect de activitate reparaţia tehnicii de aviaţie precum şi fabricaţia pieselor de schimb şi a S.D.V.-urilor speciale.

În anul 1968 U.R.A. şi-a schimbat denumirea în „Întreprinderea de reparat avioane” Bacău.

În anul 1972 s-a înfiinţat secţia Fabricaţie Trenuri de Aterizare şi Agregate Hidropneumatice pentru toate tipurile de avioane şi elicoptere produse în România.

În anul 1973 a început proiectarea şi fabricarea primului avion militar modern românesc IAR 93, fabricarea trenurilor de aterizare şi a echipamentelor hidropneumatice pentru elicoptere Alovette şi Puma.

În anul 1977 a fost înfiinţată “Fabrica de Construcţii Avioane” unde s-au fabricat peste 1 700 de avioane uşoare YAK–52.

În anul 1979 I.R.Av. Bacău şi-a schimbat denumirea în “Întreprinderea de Avioane” Bacău.

În anul 1987 s-a înfiinţat „Fabrica de echipamente radioelectronice pentru aviaţie”.

În anul 1991 I.Av. Bacău şi-a schimbat denumirea în „S.C. AEROSTAR S.A.” Bacău, fiind înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului cu nr. JO4/1991 din 09.071991 şi pe baza H.G. nr. 242/20.03.1991 publicată în Monitorul Oficial nr. 105/1991, partea I, prin prelucrarea integrală a patrimoniului fostei întreprinderi (I.Av. Bacău).

S.C. AEROSTAR este o societate pe acţiuni, iar prin hotărâri succesive ale AGA şi pe baza unor dispoziţii legale privind reevaluarea imobilizărilor corporale, capitalul social, în prezent este de 85.075.000.000 lei, împărţit în 3 403 000 acţiuni nominative cu o valoare nominală de 25 000 lei. Acţiunile societaţii sunt tranzacţionate la Bursa de Valori Bucureşti începând cu februarie 1998 sub indicativul bursier ARS.

După semnarea contractului de privatizare în februarie 2000 şi realizarea transferului proprietaţii în luna martie structura acţionariatului a devenit:

• S.C. IAROM SA – 64,99765%;

• SIF MOLDOVA – 11,23579%;

• Asociţia “AEROSTAR PAS” – 5,14922%;

• Fondul Proprietăţii de Stat – 0,00003%;

• Alţi acţionari – 18,61731%;

(persoane fizice şi juridice, dar care deţin în mod individual sub 1%, inclusiv P.P.M.)

Conform statutului şi prevederilor legale societatea este condusă de Adunarea Generală

a Acţionarilor iar în baza Legi nr. 66/1993 conducerea operativă este realizată de un Consiliu de Administraţie, şi o conducere executivă formată din Directori de Divizie, Directori Executivi de Fabrici şi Directori de Programe.

De la înfiinţare şi până în prezent, întreprinderea a cunoscut o continuă dezvoltare, atât în domeniul tradiţional al aviaţiei şi echipamentelor militare, cât şi în domeniul producţiei destinate pieţei civile. O bună parte din activităţile nou introduse au constituit premiere naţionale, ca de exemplu:

• fabricarea de butelii pentru gaze petroliere lichefiate;

• fabricarea de trenuri de aterizare;

• fabricarea de avioane uşoare;

• execuţia prototipului avionului de luptă IAR-93;

• execuţia prototipului avionului agricol AG-6.

Actualmente întreprinderea ocupă o suprafaţă de 46 ha din care 34 ha sunt acoperite cu

construcţii. Transporturile sunt facilitate de accesul direct la pista aeroportului Bacău, la reţelele de drumuri şi căi ferate naţionale.

Conducerea S.C. AEROSTAR SA Bacau se realizează în conformitate cu prevederile statutului societăţii şi a prevederilor Legii 31/1990 privind societăţile comerciale. Conducerea executivă a societăţii este asigurată de cinci directori executivi corespunzători direcţiilor funcţionale. Societatea este structurată în trei divizii de producţie şi o divizie strategică aceasta stabilind politica generală şi asigurând conducerea principalelor funcţiuni ale întreprinderii.