Contabilitatea decontărilor cu personalul. studiu de caz la Spitalul Județean de Urgență Ploiești

INTRODUCERE

Oricât de „instituţionalizate” par diversele verigi ale administraţiei publice, deciziile ce asigură realizarea obiectivului lor incorporează o anumită încărcătură economică, directă sau colaterală, dar indispensabilă. Deciziile economice, chiar şi cele sociale, necesită deci, întotdeauna evaluarea capacităţii firmelor, companiilor, societăţilor, fiecărei instituţii de a genera numerar (venituri, atrageri de fonduri, finanţări, etc.) ori echivalente ale numerarului, inclusiv a perioadei şi a siguranţei generării lor. În ultimă instanţă de aceasta depinde, de exemplu, capacitatea acesteia de a angaja lucrări şi a plăti furnizorii, de a-şi plăti angajaţii, de a rambursa împrumuturi şi a plăti dobânzile corespunzătoare, de a onora diverse alte obligaţii. Utilizatorii sunt mai în măsură să evalueze această capacitate de a genera numerar sau echivalente ale numerarului dacă le sunt oferite informaţii complete şi concentrate asupra performanţei şi modificării poziţiei financiare pentru fiecare entitate persoană juridică la nivelul căreia se administrează venituri, se angajează cheltuieli, se generează sau se „plânge” după resurse.

O instituţie publică este mai interesantă şi devine mai atractivă dacă ştie să-şi fundamenteze bugetul, să-şi argumenteze cererea de fonduri, dacă se încumetă să solicite şi să obţină finanţări pe programe, dacă dă suportul ştiinţific şi legal dimensionării şi colectării veniturilor proprii din taxe, impozite, activităţi conexe, resurse colaterale, apoi, dacă ştie să-şi gestioneze cheltuielile balansând corect între necesităţi şi resurse – iar toate acestea într-un context în care să nu fie omise eficienţa şi perspectiva.

Informaţiile despre performanţa unei instituţii sunt necesare pentru evaluarea modificărilor potenţiale ale resurselor economice pe care entitatea le va putea controla în viitor, pentru anticiparea capacităţii de a genera fluxuri de trezorerie cu resursele existente, pentru formularea raţionamentelor despre eficienţa cu care ea, poate angaja şi utiliza noi resurse. În practica curentă informaţiile privind performanţa financiară sunt oferite în primul rând de „contul de profit şi pierdere”, respectiv „contul de execuţie bugetară”, dar lucrurile nu sunt chiar atât de simple încât să le reducem la datele sintetice dintr-un anume formular de raportare periodică pentru că ar fi păcat să se ignore informaţia în timp real pe care o furnizează contul contabil. Performanţa este mai importantă decât banii.Banii exprimă o posesie, performanţa exprimă capacitatea de a valorifica posesia. Aţi jucat vreodată „rişcă”? Un bănuţ aruncat în sus şi căzut pe o anume faţă, apoi pe cealaltă (avers şi vers), oricum „produce” mai mult decât cel care doarme în pungă, chiar dacă rămâne de văzut în favoarea cui.

Una dintre cele mai mari cheltuieli înregistrate în marile companii şi în instituţiile publice o reprezintă cheltuielile privind salariile, taxele şi impozitele aferente acestuia. Contabilitatea salariului ţinută în mod corect devine astfel deosebit de importantă datorită sumelor implicate şi a faptului că angajatorul trebuie să respecte multitudinea de legi şi de reglementări în ce priveste legislaţia muncii.

În lucrarea de faţă mi-am propus să analizez complexitatea acestui fenomen şi să îmi fundamentez cunostinţele despre reflectarea contabilă a decontarilor cu personalul intr-o instituţie publică, printr-un studiu de caz într-o instituţie de sănătate publică (cea mai mare din judeţul Prahova) - Spitalul Judeţean de Urgenţă Ploiesti.

Capitolul I prezintă Bugetul Public Naţional, concept, rol, structură, principii. În cadrul Bugetului Public o subdiviziune este Bugetul de Sanatate Publică; “coborând” pe structura arborescentă ajungem la Bugetul Spitalului Judeţean Ploieşti.

În Capitolul II sunt descrise noţiunile de salariu, venit, sistem de salarizare, principii, evoluţia cronologică a acestor concepte.

În Capitolul III este prezentat Spitalul Judeţean de Urgenţă Ploieşti, istoric, regulament de organizare şi funcţionare, surse de finanţare, structura organizatorică, organigrama.

Detalierea elementelor definitorii şi a calculului drepturilor salariale este facută în Capitolul IV.

În continuare sunt descrise aspecte legislative actuale privind contabilitatea decontărilor cu personalul, contribuţiile datorate, reflectarea lor in contabilitate, concretizând cu Studiul de caz pentru luna Decembrie 2009. Tot aici fac şi o prezentare a sistemului informaţional din institutie, circuitul documentelor şi analiza principalilor indicatori de performanţă.

Garanţia bunei funcţionări a instituţiei este asigurată de control. Acesta este activitatea indispensabilă care furnizează feedbackul – element fundamental al echilibrului şi progresului. În consecinţă, ultimul capitolul al lucrării tratează aspecte privind controlul financiar – funcţie, obiectiv, forme, sistemul de documente primare şi evidenţa tehnico-operativă si contabilă.

CAPITOLUL I

BUGETUL PUBLIC NATIONAL. COMPONENTELE ŞI RESPONSABILITATE ÎN PROCESUL BUGETAR. CLASIFICAŢIA BUGETARĂ

1.1 Noţiuni generale. Reglementări legale. Funcţii

Bugetul în general este un instrument în mâna conducerii pentru a previziona resursele şi totodată alocarea lor cu scopul realizării unor decizii sau politici urmărite de acestea.

Bugetul public naţional este în acelaşi timp un document cu putere de lege de planificare şi canalizare a resurselor financiare anuale ale statului spre alocări conforme cu politica partidului sau partidelor aflate la putere şi totodată un reper important în care autoritatea publică se implică în economie şi în viaţa socială.

Bugetul de stat sau bugetul administraţiei centrale de stat reprezintă principalul instrument financiar care cuprinde veniturile mobilizate la dispoziţia statului şi repartizarea acestora pe cheltuieli.

În prezent bugetul de stat este un document previzional,un instrument de politică macroeconomică, balanţă specială în care sunt cuprinse veniturile şi cheltuielile publice probabile ale statului ce se vor realiza în anul viitor. Totodată bugetul administraţiei centrale de stat este o categorie economică ce reflectă ansamblul relaţiilor social – economice băneşti care se folosesc în procesul încasării veniturilor şi al efectuării cheltuielilor, în vederea indeplinirii funcţiilor şi prerogativelor statului contemporan.