Situații financiare în companiile de asigurări

CAPITOLUL I DELIMITĂRI ŞI STRUCTURI PRIVIND SITUAŢIILE FINANCIARE

1. Delimitări conceptuale privind situaţiile financiare: competenţă, rol şi importanţă

1.1 Importanţa situaţiilor financiare

Din punctul de vedere al genezei sale, contabilitatea a apărut din nevoia de a răspunde în plan informaţional şi decizional problemei gestiunii valoriilor economice.

Situaţiile financiare ca parte integrantă a contabilităţii au ca obiectiv furnizarea de informaţii despre poziţia financiară a întreprinderii, rezultatele(performanţă) şi modificările poziţiei financiare ale acesteia. Profesorul C.G. Demetrescu a fost primul autor român care în lucrarea “Contabilitatea este sau nu ştiinţă” (1947) a adus în centrul atenţiei utilizatorii de informaţii contabile şi nevoile lor de informare. “Contabilitatea este utilă prin serviciile pe care le aduce unei varietăţi de subiecte interesate, între care menţionăm: proprietarul întreprinderii, persoanele care lucrează cu întreprinderea, statul şi autorităţile publice, personalul întreprinderii” Pentru a fi utilă pentru utilizatori informaţia contabilă trebuie să îndeplinească anumite atribute denumite caracteristici calitative. Cadrul IASB prevede că cele patru caracteristici calitative principale sunt: inteligibilitatea, relevanţă, credibilitatea şi comparabilitatea.

Informaţiile privind poziţia financiară sunt oferite, în primul rând, de bilanţ, cele privind rezultatul, prin contul de profit şi pierdere, iar informaţiile privind modificările poziţiei financiare prin intermediul unor situaţii distincte.

Poziţia financiară a întreprinderii “este influenţată de resursele economice pe care întreprinderea le controlează, de structura sa financiară, lichiditatea şi solvabilitatea sa, de capacitatea sa de a se adapta schimbărilor mediului în care îşi desfăşoară activitatea”

O întreprindere are o poziţie financiară pozitivă în cazul în care capitalul propriu este mai mare sau cel puţin egal cu datoriile cu valoare economică. Această condiţie indică faptul că întreprinderea, ca subiect de drept, are posibilitatea să plătească obligaţiile faţă de terţi, atât pe parcursul activităţii sale cât şi la lichidarea sa.

Dacă se coboară la nivelul elementelor, adică la structura financiară a ecuaţiei de mai sus, ea exprimă capacitatea unei întreprinderi de a genera licihdităţi şi cvasilichidităţi(echivalente în numerar) într-o anumită perioadă de gestiune denumită exerciţiu financiar. O asemene capacitate se traduce prin lichiditatea şi solvabilitatea întreprinderii, adică puterea de a plăti angajaţii, furnizorii, datoriile faţă de buget şi alte organisme publice.

Pentru dezvăluirea fluxurilor de trezorerie operaţiile economice şi financiare sunt grupate pe următoarele tipuri: investiţii, finanţări şi exploatare.

1.2 Caracteristici calitative ale situaţiilor financiare

Pentru a fi utilă pentru utilizatori informaţia contabilă trebuie să îndeplinească anumite atribute denumite caracteristici calitative. In conformitate cu Cadrul general pentru elaborarea şi prezentarea situaţiilor financiare cele patru caracteristici calitative principale sunt: inteligibilitatea, relevanţă, credibilitatea şi comparabilitatea.

INTELIGIBILITATEA: vizează uşoara înţelegere a informaţiilor de către utilizatori. Informaţiile despre probleme complexe care ar trebui incluse în situaţiile financiare, datorită importanţei lor în luare deciziilor economice, nu trebuie excluse doar pe motivul că ar putea fi dificil de înţeles pentru anumiţi utilizatori

RELEVANŢA: Informaţiile au calitatea de relevanţă dacă vehiculează cunostiinţele necesare luării deciziilor economice de către utilizatori, adică îi ajută pe aceştia să evalueze evenimentele trecute, prezente sau viitoare, confirmând sau corectând evaluărilor lor trecute.

Relevanţa informaţiei este influenţată de natură şi materialitatea sa. Materialiatea vizează pragul de semnificaţie al informaţiei pentru a determina relevanţa lor dacă omisiunea sau declararea lor eronată ar putea influenţa deciziile economice ale utlizatorilor, luate pe bază situaţiilor financiare.