Dinamica structurii populației studiu de caz - Județul Vrancea

Introducere

„Vrancea, ţara minunilor naturale, ţara poveştilor bătrâneşti, ţara cântecului strămoşesc şi a poeziei neîntrecute de nici un ţinut românesc, este partea cea mai frumoasă a depresiunii carpatice” (V.P. Arbore)

Dinamica populaţiei reprezintă totalitatea modificărilor ce determină numărul populaţiei, structura şi răspândirea populaţiei unui teritoriu, într-un anumit interval de timp, ca urmare a naşterilor, a deceselor, a imigrărilor şi emigrărilor.

Dinamica populaţiei trebuie privită sub două aspecte:

→ ca mişcare naturală (mobilitate demografică);

→ ca mobilitate teritorială (migraţii).

Mişcarea naturală reprezintă schimbările survenite în nr.populaţiei unui teritoriu, ca urmare a naşterilor şi a deceselor.

Natalitatea reprezintă nr.naşterilor în cadrul unei populaţii, într-un anumit interval de timp.

Intensitatea naşterilor se măsoară şi se exprimă printr-un indice numit rata natalităţii, care ne arată raportul dintre nr.născuţilor vii şi populaţia medie a teritoriului, exprimată în promile(‰).

Formula:

Factorii principali care influenţează natalitatea sunt:

• Gradul dezvoltării economice – care determină condiţiile de viaţă ale populaţiei;

• Locul femeii în societate, nivelul ei de instruire, de implicare în activitaţi socio-economice;

• Practica religioasă;

• Cadrul legislativ – care poate cuprinde măsuri menite să încurajeze sau să descurajeze natalitatea;

• Structura pe grupe de vârstă şi sexe.

Mobilitatea teritorială a populaţiei reprezintă toate transformările care au loc în numărul şi structura populaţiei unui anumit teritoriu, datorită deplasării populaţiei (cu sau fără schimbarea domiciliului stabil).

Mobilitatea teritorială a populaţiei este o componentă importantă a dinamicii populaţiei, fiind un factor al creşterii sau descreşterii numerice a populaţiei, iar sporul migratoriu este complementar sporului natural.

Migraţia reprezintă procesul de deplasare al populaţiei, în care imigrantul este persoana care se stabileşte definitiv într-o regiune/ţară, iar emigrantul este persoana care pleacă definitiv dintr-o regiune/ţară.

Bilanţul migratoriu al populaţiei unui teritoriu este diferenţa dintre numărul imigranţilor(I) şi cel al emigranţilor (E), exprimată în promile (‰), pentru o perioadă determinată de timp, de regulă un an.

Rata natalităţii, la nivel mondial a cunoscut o tendinţă de descreştere, situându-se (în per.2000 -2005), la o valoare medie de 22‰; pe ţări, valoarea minimă – (7,7‰), iar cea maximă – (55‰).

Valorile cele mai ridicate sunt în ţările slab dezvoltate economic, acolo unde nu există mijloace contraceptive sau de planning familial.

Mortalitatea reprezintă nr.de decese în cadrul unei populaţii, într-un anumit intervaş de timp.

Intensitatea deceselor se exprimă print-un indice numit rata mortalităţii, care este redat prin raportul între nr.total de decese şi populaţia medie, exprimat la ‰.

Formula :

Factorii care influenţează mortalitatea sunt:

• Factorii socio-economici_ nivelul de dezv.economică, asistenţa sanitară, gradul de instruire al populaţiei, starea de sănătate şi morbiditatea(= nr.de îmbolnăviri raportat la 100 000 delocuitori);

• Factorii demografici (structura pe grupe de vârstă şi sexe);

• Factorii istorici (războaie, mişcări sociale, cataclisme naturale etc).

Lucrarea de faţă reprezintă un studiu amănunţit asupra judeţului Vrancea. Lucrarea este structurată pe 3 capitole:

• În primul capitol, am tratat structura populaţiei ca relevanţă demografică.

• În capitolul II, subiectul principal este reprezentat de caracteristicile structurale ale populaţiei judeţului Vrancea;

• În ultimul capitol subiectul principal este reprezentat de: dinamicile semnificative ale structurii populaţiei.

Capitolul I

1. STRUCTURA POPULAŢIEI – CRITERII, VARIABILE ŞI RELEVANŢĂ DEMOGRAFICĂ

Cuvântul „demografie” vine din limba greacă şi este format din cuvântul „demos” care înseamnă popor şi „graphe” care înseamnă descriere. Demografia, deci, este ştiinţa care are ca obiect populaţiile umane pe care le studiază sub aspectul numărului şi al repartizării geografice, structurii după diferite caracteristici demografice şi socio-economice, evoluţiei lor, precum şi al factorilor ce determină schimbările numărului şi structurii pentru a pune în lumină regularităţile după care se produc fenomenele demografice.

Variaţia continuă în timp a fenomenelor demografice, determină modificarea tot continuă a structurii pe vârste şi sexe a unei populaţii în sensul creşterii ponderii unor grupe de persoane şi reducerii corespunzătoare a ponderii altor grupe faţă de totalul populaţiei.