Dreptul Familiei în Țara Românească și Moldova în Secolele XVII-XVIII

Introducere

Tema pe care am ales-o pentru lucrarea de diplomă se intitulează “Dreptul familiei În Ţara Românească şi Moldova în secolele XVII-XVIII”.

M-am decis să-mi aleg această tema În urma studierii anumitor aspecte din istoria familiei.

Decizia mi-a fost influenţată şi de faptul că sunt studentă şi la Facultatea de Drept.

Un alt motiv care mi-a trezit interesul pentru această temă a fost datorat şi de impactul pe care-l are instituţia familiei asupra sferelor economice şi sociale de-a lungul istoriei.

M-a interesat de asemenea modul de viaţă al oamenilor din acea perioadă şi felul În care i-a influenţat legislaţia odată cu apariţia primelor legi scrise.

Modelul organizatoric al familiei analizat evolutiv poate genera concluzii legate de relaţiile de cauzalitate Între organizarea administrativă, componenţă demografică, Înclinaţii religioase şi organizare economică a fiecărei naţiuni În parte, fiind unul din factorii importanţi ai deversificării dintre popoare.

Dovadă a evoluţiei sale, Încercarea omului de a se cunoaşte pe sine precum şi de a inţelege mediul În care-şi dezvoltă acţiunile reprezintă cele mai vechi preocupări care au generat asocierea acestuia În diferite forme de organizare care uneori corespund şi stucturilor sociale cum ar fi casta, tribul, ginta, clanul şi găsind ca formă actuală familia.

Însă aceasta nu trebuie văzută ca un produs al simplii curiozităţi, ca o formulă de satisfacere a unor impulsuri biologice , ci ca un set de necisităţi sublimate uman, universal valabile pentru fiecare individ, fiecărei necesităţi primare corespunzându-i un răspuns cultural specific: nutriţia determină gospodărirea, Înmulţirea –rudenia; comoditatea- locuinţa, confortul; siguranţa- apărarea; mişcarea- activitatea; sănătatea- igiena şi creşterea- Învăţarea.

Familia ca formă de organizare a societăţii, reprezintă un sistem de referinţă, un barometru sau un aparat de măsurare a tensiunii unei societăţi În continuă prefacere, uneori bolnavă şi “mută”, alteori viguroasă şi vivace.

Dacă vrei să afli despre familie În intempestiva ei complexitate Întreabă Evul Mediu. Dacă vrei să afli răspunsuri “exhaustive” despre familia din ţara noastră consultă “Codul Familiei” din 1 februarie 1954( revizuit pe rând la 18 august 1956, 1974 şi 2003).

Dar dacă vrei să observi translaţia acestui concept, studiază Evul Mediu şi trăieşte În contemporaneitate. Fiinţa socială, omul, prin forţa lucrurilor şi-a adus contribuţia la exprimarea unei societăţi şi graţie familiei din care a făcut parte.

Familia creează, aşadar, un prim univers al personalităţii istoriei, un prim contact cu lumea care inconjoară individul aflat în formare şi nu numai, imprimându-i comportamente şi atitudini.

Astăzi mai mult ca oricând vine cu puterea celei mai obsedante amintiri ideea celui care conduce, dar nu guvernează, nefiind străină de această revenire În actualitate mişcarea feministă. Urmărind reabilitarea femeii, după acel fatidic intermezzo secular când femeia este redusă la gineceu şi treburile gospodăreşti exceptând unele “accidente” ale istoriei, feminismul subliniază importanţa femeii În viaţa conducătorului.

Femeia este revalorizată şi pusă În drepturi, urmând regula contrastelor când Evul Mediu inventează dragostea curtenitoare şi idealizarea purităţii feminine. Emanciparea mentalităţilor de-a lungul timpului dă explicaţia importanţei femeii În contemporaneitate şi a familiei concepută prin ea.

Ipostaza a ceea ce noi suntem astăzi este şi o consecinţă a ceea ce am fost, astfel Încât din punct de vedere al temei lucrării de faţă nu poţi Înţelege familia ca şi concept fără a o studia În subtila ei dezvoltare Începând mai ales cu Evul Mediu şi concentrându-ne atenţia asupra spaţiului românesc care prezintă o serie de particularităţi şi culori specifice.

Familia reprezintă aşadar o revoluţie a gândirii involuntare alimentate de necesităţile şi trebuinţele materiale şi spirituale care-şi găseşte o expresie şi importanţă aparte În lumea de astăzi.

Lucrarea este structurată pe patru capitole cuprinzând aspecte atât În ceea ce priveşte familia ca instituţie, cât şi sancţiunile determinate de nerespectarea legislaţiei vremii.

În ceea ce priveşte istoriografia dreptului familiei putem spune că este destul de vastă. Fără enumerarea integrală a acestei istoriografii se impune ca o necesitate trecerea în revistă a unor nume de referinţă care au tratat din diverse perspective statutul juridic al familiei.

Urmărind să Înfăţişeze procesul apariţiei şi dezvoltării instituţiilor juridice în spaţiul Ţărilor Române, pe fondul evoluţiei conceptului de statalitate prof. Vladimir Hanga Îşi aduce o remarcabilă contribuţie În lucrarea sa “Istoria Dreptului” În trei volume, la explicaţia structurii intriseci a fenomenelor noi şi persistenţa unor elemente din vechea formă de organizare translatate În secolele XVII-XVIII dar care-şi găsesc corespondenţa şi astăzi.

Lucrarea elaborată de S.Fl.Marian, reprezintă cea mai amplă şi mai complexă descriere monografică a unuia dintre cele mai importante aspecte din viaţa spirituală a poporului român şi anume ciclul vieţii omului: naşterea, nunta, moartea, fiecăruia fiindu-i consacrat câte un volum aparte.

Volumul I intitulat “Nunta la români” cuprinde aspecte legate de căsătorie, zestre, răpire, divorţ.

Un articol important referitor la instituţia căsătoriei elaborat de Anicuţa Popescu şi care se intitulează “Instituţia căsătoriei şi condiţia juridică a femeii din Ţara Românească şi Moldova În secolul al XVII-lea’’, cuprinde aspecte cu privire la căsătorie.