Infracțiunea de Luare de Mită

I.INTRODUCERE

Coruptia-fenomen juridic si sociologic

Ce subiect poate fi mai tentant,mai interesant si totodata,mai controversat,decât problematica unui fenomen care, în zilele noastre,pare sa nu-si gaseasca antidotul?

Este atât de labila notiunea de coruptie,încât demonetizarea ei este aproape inevitabila. Si totusi ce presupune coruptia? Este implacabil o consecinta a imperfectiunii naturii umane? A fi corupt , a corupe, sunt momente din existenta noastra, mai rare sau mai putin rare,pe care trebuie sa le acceptam sau sa le ignoram sau chiar sa ne adaptam lor?

Putem vorbi de micii corupti si  marii corupti pentru a gasi circumstante atenuante primilor si sa-i condamnam în bloc si absolut pe ceilalti?Cum putem sanctiona o atitudine, un comportament care lezeaza în fapt ceva si mai abstract, mai relativ : umanitatea,dreptatea,adevarul?

Unii autori au comparat coruptia cu prostitutia.Exista o mare asemanare între aceste doua fenomene: începuturile lor se pierd în negura timpurilor,implicatiile lor politice,morale,sociale sunt la fel de mari , tentante,sunt în aceeasi masura pentru un muritor si combaterea lor provoaca acelasi sentiment de neputinta.

În lucrarea prezentata nu ne-am propus sa gasim raspunsul unor astfel de întrebari,ci am încercat sa schitam o prezentare generala a acestui fenomen complex,cu precadere teoretica,fara pretentia unei solutii.

Fenomenul de coruptie are o serie de particularitati si caractere distincte care sunt dependente de natura regimului politic, de evolutia social-istorica, economica, culturala, de sistemul legislativ si starea morala,spirituala a fiecarei societati.Toate societatile,indiferent de natura sistemului economic sau politic, considera fenomenul de coruptie un indicator al starii morale al natiunii, o consecinta a lipsei de control social exercitat de cele mai importante institutii ale statului sau sau chiar a implicarii acestor institutii într-o sfera ilicita privata.

În acest sens coruptia nu este doar un simplu delict sau infractiune similara cu altele, ci un act cu consecinte importante pentru functionarea întregii societati care poate evidentia, în mare masura, modul în care demnitarii statului, reprezentantii deopotriva, ale unui grup de particulari preocupati numai de profiturile proprii.

De aceea,interpretarea coruptiei numai în registrul striuct al moralitatii ori a normativului penal si evaluarea persoanelor corupte ca fiind imorale, necinstite, veroase, nu pot evidentia ambele dimensiuni politice si economice ale acestui fenomen, codificat de unii specialisti ca un simptom al instabilitatii statului.

Evolutia societatii contemporane evidentiaza faptul ca, în pofida intensificarii interventiilor statului, justitiei si administratiei în actiunile de prevenire si combatere a delicventei si criminalitatii, asistam la o recrudescanta, o extensie a actelor de violenta si agresivitate îndreptate împotriva persoanei, a patrimoniului public si privat, precum si la amplificarea faptelor de coruptie si frauda în diferite sectoare ale vietii economice, sociale, politice.

Coruptia tinde sa devina azi, în multe societati, un fenomen deosebit de grav si periculos, reprezentând cu adevarat o problema sociala complexa, ale carei modalitati de manifestare, cosecinte sociale si modul de solutionare intereseaza atât factorii institutionalizati cât si opinia publica . Mai grava ni se pare ca, oricând, starea demoralizatoare si de insecuritate pe care coruptia o provoaca la nivelul grupurilor de indivizi.

Coruptia privita ca fenomen juridic, dar si sociologic deosebit de complex evidentiaza faptul ca sursele sale sunt alimentate de perpetuarea unor structuri economice, politice si sociale deficitare, incapabile sa atenueze dificultatile economice, tensiunile sociale, crizele economice, inflatia, saracia, somajul, inechitati sociale între indivizi.

Daca problema coruptiei este fundamentala pentru orice societate, ea devine principala problema în societatile post-comuniste, care au cunoscut trecerea de la un sistem politic si economic totalitar supercentralizat, superdirijat, la un sistem democratic, descentralizat. Coruptia este sensibil influentata de agravarea starii de anemie ce caracterizeaza societatea noastra, de cresterea tolerantei si permisivitatii fata de diferite manifestari si comportamente coruptive.

Coruptia nu trebuie privita ca un fenomen singular, separat, izolat de restul faptelor si fenomenelor de delicventa si infractionalitate, este un concept mult mai cuprinzator decât cel definit de norma penala, reprezentând un adevarat barometru ce masoara starea de legalitate, moralitate a societatii.

Coruptia este perceputa de majoritatea segmentelor populatiei ca un fenomen grav si periculos ce submineaza structurile de putere si autoritate si violeaza asteptarile multor indivizi în ceea ce priveste evolutia ulterioara a vietii sociale, a nivelului de trai.

Fenomenul de coruptie este agravat în prezent de generalizarea în societatea româneasca a unei stari de criza la toate nivelele si în principalele sfere de activitate sociala, care consta în slabirea mecanismelor de control social, si fundamentale ale statului, toleranta manifestata de factorii de decizie (politici,legislativi, administrativi), ineficienta sistemului de sactiuni si pedepse fata de indivizii corupti.

În occident coruptia este considerata de sociologi ca apartinând asa numitelor infractiuni ale gulerelor albe(White-colour crimes) reprezentând încalcarea, de cele mai multe ori nesanctionata a legii penale de anumite grupuri de demnitari sau persoane investite cu functii oficiale .